Cum am putea avea autostrăzi în România

România nu are nicio strategie în domeniul transporturilor, plăteşte foarte scump întreţinerea drumurilor, are "servicii de transport şi infrastructură sub aşteptările românilor şi standardele europene", se arată într-un raport al Băncii Mondiale care analizează activitatea şi performanţa Ministerului Transporturilor şi a câtorva companii de stat din subordinea instituţiei, precum CFR Călători, CFR Marfă, CFR SA şi Compania Naţională de Drumuri, potrivit Mediafax.

Potrivit experţilor BM, în domeniul Transporturilor, România suportă consecinţele unor reforme începute în anii trecuţi şi neterminate. Banca Mondială atrage atenţia asu-pra lipsei de politici cuprinzătoare în sectorul Transporturilor. Banca Mondială recomandă în evaluare ca ministerul Transporturilor să pregătească o strategie naţională de transport pe termen mediu care să includă o anvelopă de resurse financiare realiste pentru anii dificili care urmează.

Ministerul Transporturilor

•Potrivit raportului, conducerea com-paniilor de stat duce lipsă de viziune, membrii board-urilor de conducere fiind în mare măsură oficiali din ministerul Tran-sporturilor, majoritatea având culoare politică. "Toate aceste lucruri au dus la un declin al indicatorilor de performanţă al tuturor companiilor de stat", se arată în document.

•"MT şi autorităţile din subordine nu au fost capabile să utilizeze banii puşi la dispoziţie de UE pentru Transporturi, şi există o probabilitate foarte mare ca doar o fracţiune din aceste fonduri să fie folosite înainte de 2013", mai spun oficialii BM.

Ce recomandă Banca Mondială
• Ministerul Transporturilor ar trebui să nu administreze singur aceste companii de stat pe care le are în subordine şi ar trebui să îşi împartă responsabilităţile cu un alt minister;
• Potrivit raportului, managerii gene-rali ai companiilor de stat ar trebui aleşi în funcţie de performanţele personale şi să fie angajaţi în baza unor contracte de management pe o perioadă determinată care să cuprindă target-uri de performanţă clare;
• MT trebuie să transfere spitalele şi instituţiile spitaliceşti pe care le are în subordine ministerului Sănătăţii;
• MT trebuie să stabilească o înţelegere anuală de performanţă cu Compania Naţională de Drumuri şi Autostrăzi cu perspective multianuale şi anvelopă bugetară;
• MT trebuie să ceară companiilor din sub-ordine un business-plan anual care să fie fezabil financiar şi în concordanţă cu înţelegerea de performanţă;
• MT trebuie să raţionalizeze pro-gramul de investiţii şi să amâne sau chiar să elimine proiecte, pentru a economisi bani necesari pentru cofinanţarea pro-iectelor UE;
• Numărul angajaţilor numiţi politic, care sunt estimaţi a fi 20 în prezent, trebuie redus la un minimum necesar;

Compania Naţională de Drumuri şi Autostrăzi

• Mentenanţa periodică a drumurilor şi investiţiile de reabilitare costă în România, în medie, 40.000 de euro pe kilometru. De asemenea, şi întreţinerea de rutină a drumurilor este plătită foarte scump, cu 14.000 de euro pentru un kilometru. Pentru a sublinia dimensiunea problemei studiul BM face referire la un alt document al aceleiaşi instituţii, realizat în şase state europene. Acolo costurile pentru întreţinerea de rutină a unui kilometru de drum, pentru vară şi iarnă, variază între 3.000 şi 9.000 de euro.
• Raportul BM punctează şi "numărul substanţial" de personal plătit de CNADNR, în special în birourile sale regionale, unde există un exces de muncitori necalificaţi.

Ce recomandă Banca Mondială
• "Nu e nicio îndoială că reţeaua de drumuri a CNADNR poate fi manageriată cu o mai mare eficienţă, fără a se compromite rezultatul final", subliniază reprezentanţii Băncii Mondiale.

Autostrada Sibiu-Piteşti, nesustenabilă pentru România

• "Portofoliul de proiecte din domeniul transporturilor reflectă lipsa de strategie", remarcă realizatorii studiului BM. Lista de proiecte însumează câteva secţiuni de autostrăzi a căror valoare totală este estimată la 14,8 miliarde de euro şi au un plan de execuţie perioada 2010-2015.
• În plus, reprezentanţii BM au fost informaţi că următorul proiect de construcţie a unei autostrăzi, în parte-neriat public-privat, este Sibiu-Piteşti, cu o valoare estimată la 3,2 miliarde de euro.
• "Implementarea proiectului Si-biu-Piteşti nu va fi sustenabilă pentru România", concluzioneză reprezentanţii instituţiei de credit.

Ce recomandă Banca Mondială
• "România are nevoie de un proiect de autostradă de mai mică amploare, care să necesite o investiţie mai puţin de 500 de milioane de euro, şi să reducă influenţa imperativelor politice", este sugestia BM. Studiul propune chiar un proiect pilot reprezentat de un drum naţional care să lege Comarnicul de Braşov. Ar costa mai puţin de jumătate de miliard de euro şi nu ar întâmpina mari probleme legate de exproprieri.

Veniturile din roviniete, gajate până în 2016

•Cea mai mare parte a bugetului ministerului este direcţionată către drumuri şi autostrăzi, se arată în ra-portul Băncii Mondiale. Aceste două subsectoare nu generează însă suficiente venituri necesare pentru dezvoltarea infrastructurii sau măcar conservarea celei existente. "Nivelul recuperării cos-turilor pare la un nivel foarte scăzut", precizează realizatorii studiului.
• Veniturile obţinute din roviniete au adus Companiei Naţionale de Au-tostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) în medie 480 de milioane de lei în perioada 2006-2009, iar veniturile directe totale ale Companiei s-au cifrat, în medie, la 600 de milioane de lei în aceeaşi perioadă. Sumele reprezintă însă numai aproximativ 10% din cheltuielile generate de drumurile publice, incluzând aici şi construcţia de noi kilometri de drumuri.
• "Un alt motiv serios de îngrijorare este modul în care CNADNR foloseşte propriile venituri obţinute din roviniete", atenţionează reprezentanţii BM. În mod regulat, CNADR a garantat împrumuturi la băncile comerciale cu veniturile viitoare obţinute din roviniete. S-a ajuns astfel ca acestea să finanţeze datorii până la nivelul anului 2016, "lăsând CNADNR fără nicio sursă directă pentru a finanţa activităţile de mentenanţă "

Ce recomandă Banca Mondială
• Raportul BM recomandă Guvernului să investigheze circumstanţele în care s-au încheiat contractele cu constructorii de drumuri, în care s-a garantat cu încasările din roviniete

Cum finanţăm, pe termen scurt, Transportul

• "Raţionalizaţi bugetul Ministerului Transporturilor. Renunţaţi la unele pro-iecte şi amânaţi altele pentru vii-tor";
• "Creşteţi taxele pentru utilizatorii drumurilor publice pentru a obţine mai multe fonduri pentru întreţinere şi pentru a putea echilibra raportul dintre numărul de kilometri de drumuri naţionale şi cel de autostrăzi";
• "Interziceţi ca, pe viitor, veniturile din roviniete să fie puse drept garan-ţii".

CFR Călători

• Pierderile companiei au fost de 229 de milioane de RON, după ce statul a subvenţionat compania cu 1,44 miliarde de RON;
• Numărul mediu de pasageri per tren a scăzut în ultimii zece ani de la 170 la circa 90.

Ce recomandă Banca Mondială
• Pachetul minim social (cuprinde numărul de perechi de trenuri pentru fiecare categorie de tren, care vor circula zilnic pe fiecare secţie de circulaţie deschisă traficului feroviar public de călători, precum şi volumul anual de tren-km pentru fiecare secţie de circulaţie şi pentru toată reţeaua feroviară) ar trebui regândit pentru a crea o gamă de stimulente comerciale şi operaţionale;
•"Este clar că România nu îşi permite să plătească serviciile contractate în Pachetul Minim Social";
• Banca Mondială propune eliminarea unor trasee ale trenurilor Personal şi înlocuirea acestora cu autobuze- "o reţea integrată de cale ferată şi autobuze", după cum recomandă BM;
• CFR Călători va trebui să prezinte MT o listă cu trasee cu puţini pasageri şi costuri de întreţinere mari, astfel încât serviciile sociale să fie mai bine oferite prin contracte pilot încheiate între minister şi companii de transport private;
• Adăugarea de vagoane suplimentare la trenurile de pe traseele existente;
• Reducerea numărului de personal în concordanţă cu reducerea traseelor din pachetul minim social.

CFR Marfă

Banca Mondială recomandă privatizarea imediată a companiei. MT trebuie să se asigure că managerii şi personalul bine pregătit care lucrează în companie să fie păstraţi.

CFR SA

În 2009 compania a avut pierderi de 1,215 miliarde de RON.
•Cheltuielile per kilometru, exceptând penalităţile de întârziere au fost de 18.000 de euro/kilometru;
•Reducerile drastice de personal nu sunt îndeajuns pentru a reduce diferenţa mare dintre venituri şi cheltuieli.