Cât de rău stă România cu banii

Comisia și-a bazat decizia de a avertiza aceste țări pe cifrele deficitului din 2023, dar a luat în considerare și bugetele așteptate pentru 2024 și anii următori. România, o țară care se află de mai mulți ani în procedura de deficit excesiv, nu a primit vești bune la Executivul UE. S-a constatat că România, care este de așteptat să înregistreze cel mai mare deficit al blocului în acest an și este singura țară din UE care face obiectul unei proceduri de deficit excesiv în curs, „nu a luat măsuri eficiente” pentru a-și îmbunătăți poziția fiscală.

La 1 ianuarie, statele membre UE au convenit să reimpună regulile fiscale ale blocului după ce ele fuseseră suspendate pe timpul pandemiei de COVID. În consecință, toate țările cu deficite mai mari de 3% din PIB și rate ale datoriei de peste 60% din PIB vor trebui să reducă datoria conform așa-numitei proceduri de deficit excesiv. Țările care refuză să se conformeze pot fi amendate de Comisia Europeană. Noul Pact de Stabilitate împuternicește comisia să emită sancțiuni de 0,1% din PIB pe an împotriva țărilor care nu realizează reducerile bugetare propuse. Până acum, procedura de deficit excesiv nu a dus niciodată la o amendă. În special Franța a fost într-o procedură de deficit excesiv în cea mai mare parte a timpului de la introducerea monedei euro în urmă cu peste două decenii, dar nu a fost niciodată sancționată financiar, scrie euobserver.com. În decembrie 2023, UE și-a revizuit politicile fiscale, ale căror reguli au fost suspendate după pandemie. Noile prevederi relaxează ritmul de reducere a deficitului și datoriei externe. Statele aflate în procedură de deficit excesiv vor fi obligate să reducă cu 0,5% din PIB pe an deficitul. Perioada standard în care trebuie redus deficitul este de 4 ani, dar în cazul statelor cu deficit mare această perioadă se poate prelungi până la 7 ani.

România, printre campioanele UE la mărimea deficitul bugetar

Deficitul bugetar al României în 2023 a fost de 6,6% din PIB (ESA), în creștere cu 0,3% față de anul precedent, conform datelor Eurostat. Deficite mai mari ca noi au avut doar Italia (7,4% din PIB) și Ungaria (6,7% din PIB). În același timp, pentru acoperirea deficitului bugetar, datoria publică a urcat în 2023 până la nivelul de 48,8% din PIB.

Guvernul României a fixat o țintă de deficit pentru anul în curs de 5% din PIB, dar astăzi respectarea ei este tot mai departe de realitate.

Comisia Europeană se aşteaptă ca deficitul bugetar al României să urce până la 6,9% din PIB în 2024, pe fondul majorării salariilor în sistemul bugetar și a pensiilor, iar pentru 2025 previzionează un deficit de până la 7% din PIB, ceea ce ar urma să ne plaseze în continuare în topul țărilor cu cel mai mare deficit și în următorii ani. România va trebui să prezinte Comisiei Europene un plan de consolidare fiscală pe termen mediu, pentru a putea beneficia în continuare de fondurile europene. Asta ar însemna reducerea cheltuielilor bugetare, dar analiștii sunt de părere că se va alege mai degrabă varianta măsurilor de ajustare fiscală decât cea a tăierilor de cheltuieli.

Ce ne recomandă Comisia Europeană

Comisia Europeană a recomandat oficial Guvernului României să ia măsuri rapide pentru a acoperi gaura din buget, pe care o prognozează la 6,9%, cu mult mai mare decât ținta asumată de guvern. Pentru aceasta executivul de la București va trebuie să facă două lucruri:

1. Să prezinte în timp util planul fiscal-structural pe termen mediu. Să înăsprească politica fiscală pentru a realiza o ajustare fiscală pentru anul 2024 în ansamblul său. În 2025, în conformitate cu cerințele Pactului de stabilitate și de creștere, să limiteze creșterea cheltuielilor nete la o rată compatibilă cu reducerea deficitului public general către valoarea de referință de 3% din PIB prevăzută în tratat și să mențină datoria publică generală la un nivel prudent pe termen mediu;

2. Să accelereze punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune și a planului de redresare și de reziliență, inclusiv a capitolului REPowerEU, asigurând finalizarea reformelor și a investițiilor până în august 2026, prin garantarea unei guvernanțe eficace și prin consolidarea capacității administrative. De asemenea, în contextul evaluării intermediare, să continue să se concentreze asupra priorităților convenite, luând măsuri pentru a răspunde mai bine nevoilor privind locuințele sociale, serviciile sociale aferente și dezvoltarea zonelor urbane mai mici, luând în considerare, în același timp, oportunitățile oferite de inițiativa Platformei tehnologiilor strategice pentru Europa pentru îmbunătățirea competitivității.

România se confruntă cu dezechilibre excesive

Conform pachetului de primăvară din cadrul semestrului european 2024, pregătit de Comisia Europeană, România se confruntă cu dezechilibre excesive, după ce a experimentat dezechilibre până anul trecut, deoarece se menţin vulnerabilităţile legate de conturile externe, şi în principal de deficitele guvernamentale mari şi în creştere, se arată într-un comunicat al Comisiei. Totodată, presiunile semnificative ale preţurilor şi costurilor au crescut, iar acţiunea politică a fost slabă, se arată într-un raport al Executivului comunitar. Ce spune Comisia Europeană în raport:

- Deficitul de cont curent s-a îmbunătăţit într-o anumită măsură în 2023, în principal în urma consumului privat mai slab şi a avansului comerţului, dar rămâne în mod clar la un nivel ridicat şi nu se estimează o îmbunătăţire în 2024 şi în 2025.

- Soldul net al investiţiilor străine ca pondere în PIB nu se îmbunătăţeşte, în pofida creşterii PIB-ului nominal, iar menţinerea unor niveluri ridicate ale deficitului de cont curent riscă să îl conducă în teritoriul negativ.

- Inflaţia generală a scăzut, dar inflaţia de bază rămâne extrem de ridicată, doar marginal mai redusă faţă de valoarea de vârf înregistrată recent şi mai ridicată decât în urmă cu un an.

- Dinamica salariilor şi a costului muncii s-a accelerat în 2023 şi a continuat să fie puternică în 2024, reflectând parţial majorarea semnificativă a salariului minim şi a salariilor în sectorul public, pe fondul înăspririi pieţei forţei de muncă.

- Deficitul fiscal mare ar urma să se adâncească în 2024 şi în 2025. Ponderea datoriei guvernamentale ca procent din PIB a urcat în pofida creşterii ridicate a PIB-ului nominal, rămâne moderată la 53%, dar o mare pondere din ea este denominată în valută. Persistenţa deficitelor guvernamentale ridicate ar putea majora datoria externă şi ar face România mai dependentă de sursele de finanţare externă, lăsând ţara vulnerabilă la modificarea încrederii investitorilor şi la şocurile externe.

Tabloul economiei românești în 2024

- Economia României a crescut cu numai 0,1%/an, în T1/2024, în vreme ce aşteptările analiştilor erau de creştere de 2% în primele trei luni din an şi, în medie, de 3% pe tot anul 2024. Guvernul României are o prognoză de creştere de 3,4% în acest an.

- Numărul firmelor dizolvate în România, după primele patru luni din 2024, a atins un record al ultimilor 12 ani, arată o analiză realizată de Sierra Quadrant. În perioada ianuarie - aprilie 2024, au fost dizolvate 16.153 de firme, față de 13.300 cu un an în urmă și de 10.677 în anul 2022. Un alt record fusese înregistra în 2016, când s-au dizolvat 13.181 de companii. Majoritatea firmelor închise acum sunt din sectorul IMM-urilor, puternic afectat de efectele inflației, creșterilor de taxe și a scăderii consumului.

- Datoria publică a crescut în primele trei luni din 2024 cu 61,6 miliarde de lei lei, echivalent a 3,1% din PIB. Datoria publică a crescut din decembrie trecut până la finalul lui martie cu 61,6 miliarde de lei (12,3 mld. euro) şi a ajuns la 845 mld. lei (169 mld. euro), adică 51,9% din PIB. Jumătate din datoria publică este în lei şi cealaltă jumătate este în euro şi dolari.

- Deficitul bugetar a crescut la 3,24% din PIB în primele patru luni ale anului 2024. Astfel, guvernul a cheltuit cu aproape 58 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, un deficit dublu față de aceeași perioadă a anului trecut.

- Cheltuielile cu salariile bugetarilor în primele patru luni ale anului în curs au ajuns la peste 50 de miliarde de lei, în creştere cu aproape 21% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Ca pondere în PIB, cheltuielile de personal au atins un nivel de 2,8% din PIB, cu 0,2% mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut.

- Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 2,095 de miliarde de euro, în primele trei luni din acest an, în scădere cu 5,46% comparativ cu 2,216 miliarde de euro în perioada similară din 2023, conform datelor publicate de Banca Naţională a României.

- Cea mai ridicată rată a inflației din UE exprimată prin IAPC (Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum) în luna mai a fost în România (5,8%). Pe locurile următoarele s-au plasat Belgia (4,9%) și Croația (4,3%). Cele mai scăzute rate anuale au fost înregistrate în Letonia (0,0%), Finlanda (0,4%) și Italia (0,8%), arată datele Eurostat.

CES: Comisia Europeană împinge UE spre dezastru

După anunțul Comisiei Europene că a decis miercuri să deschidă o „procedură de deficit excesiv” pentru Belgia, Franța, Italia, Ungaria, Malta, Polonia și Slovacia, Uniunea Sindicatelor Europene  (CES) a reacționat imediat prin vocea secretarului său general Esther Lynch, care a acuzat Executivul de la Bruxelles că împinge țările spre dezastru. „Forțarea statelor membre să facă reduceri draconice ale cheltuielilor publice este o rețetă pentru dezastru economic, social și politic. Obsesia reducerii deficitului nu abordează cu desăvârșire provocările cu care se confruntă Europa cu tranzițiile duble. Europa are nevoie de investiții sociale și ecologice. Lipsa de transparență în ceea ce privește abordarea UE față de politica fiscală, în care Comisia transmite în secret planurile de austeritate guvernelor naționale, nu duce decât la erodarea încrederii în proces. Comisia Europeană acționează împotriva priorităților cetățenilor europeni, care sunt lupta împotriva sărăciei, sănătatea, protecția locurilor de muncă și lupta împotriva schimbărilor climatice. În timp ce SUA, care au datorii și deficite mult mai mari, investesc pentru a susține locuri de muncă de bună calitate și pentru a-și decarboniza economia, Europa revine la rețetele eșuate de înăsprire fiscală”. Se pare că nu s-au învățat lecții din alegerile europene. Austeritatea este incompatibilă cu o «Europă care protejează». O Europă despre care se vede că ridică nivelul de trai, nu îl distruge, este singurul tip de Europă care va avea sprijinul muncitorilor”, a declarat secretarul general CES.

Mulți au avertizat că reimpunerea reducerilor de cheltuieli, mai ales la această scară, ar fi un cadou pentru extrema-dreapta, care a fost principala beneficiară a pierderii încrederii asociate cu reducerile de fonduri la asistența socială, asistența medicală și alte servicii sociale, potrivit publicației electronice euobserver.com.