Deficitul României în comerţul cu produse agroalimentare ­ 700 de milioane de euro în cinci luni

Acesta este în scădere uşoară, cu 2,2%, faţă de perioada similară din 2009, când a totalizat 716 milioane de euro, potrivit datelor furnizate Agerpres de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Valoarea importurilor de produse alimentare a totalizat, în primele cinci luni ale anului, 1,47 miliarde de euro, faţă de 1,519 miliarde de euro în perioada similară din 2009, ceea ce a adus României un deficit în comerţul cu produse agroalimentare de 700,184 de milioane de euro.

Exporturile unei cantităţi de 927.321 de tone de produse în ţările comunitare au adus României o sumă de 563,94 milioane de euro, faţă de 566,1 milioane de euro în primele cinci luni din 2009, iar în ţările terţe au totalizat 205,89 milioane de euro pentru 783.797 de tone produse, faţă de plusul obţinut anul trecut de pe aceste pieţe, de 236,7 milioane de euro.

Cele mai exportate produse pe pieţele intra şi extracomunitare au fost ţigările de foi, trabucurile şi ţigaretele, care au adus României aproape 152,5 milioane de euro, fiind urmate de cereale ­ porumb şi grâu ­ pentru care au fost încasate 111,16 milioane de euro, respectiv 51,27 milioane de euro. Seminţele de floarea-soarelui au ocupat poziţia a treia la încasări din exporturi, cu 41,58 milioane de euro, iar animalele vii din specia bovină şi uleiurile rafinate de floarea-soarelui, de şofran şi de bumbac au adus României 38 milioane de euro, respectiv 35,2 milioane de euro în primele cinci luni ale acestui an.

În ceea ce priveşte importurile, ţările comunitare au fost principalele surse de aprovizionare cu produse agroalimentare pentru România, cu un total de 1,173 miliarde de euro (aproape 1,6 milioane tone de produse), în timp ce, din ţările terţe, România a importat 545.707 tone de produse, în valoare de 296,2 milioane de euro.

România continuă să importe cantităţi importante de carne de porc fie proaspătă, refrigerată sau congelată, numai în primele cinci luni suma cheltuită depăşind 105,25 milioane de euro pentru o cantitate de 68.226 de tone de carne de porc. De asemenea, în topul importurilor se mai află zahărul din trestie sau din sfeclă (121.630 de tone), în valoare de 61,5 milioane de euro, alte preparate alimentare ­ 54,4 milioane de euro, turte şi alte reziduuri din extracţia uleiului de soia ­ 53,3 milioane de euro.

Toţi miniştrii Agriculturii din ultimii ani au declarat că unul dintre principalele obiective îl reprezintă reducerea importurilor de produse agroalimentare, mai ales dintre acelea pe care România le poate produce pentru asigurarea consumului intern, dar deocamdată nici un program nu s-a dovedit a fi o reuşită din acest punct de vedere, indiferent de culoarea politică a ministrului.

Citește pe Antena3.ro

Rusia încearcă să provoace România. Ambasadorul lui Putin a înfipt, la propriu, steagul Rusiei în Vrancea

România asigură, în prezent, doar 30% din consumul de carne de porc şi în jur de 70%-80% la cel de pasăre, deşi, în urmă cu câţiva ani, procentele acestor producţii erau mai ridicate.

Recolta de grâu, mai mare decât anul trecut

Recolta totală de grâu a României s-a apropiat de 5,7 milioane de tone, reprezentând 86% din estimările iniţiale ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), dar cu aproape 10 procente mai mult decât producţia anului 2009.

Specialiştii MADR prognozau în primăvara acestui an o producţie totală de grâu de 6.649.338 de tone, dar la această dată, când s-a finalizat recoltatul grâului la nivelul întregii ţării, producţia obţinută a atins doar 5.691.532 de tone, potrivit datelor finale ale MADR, furnizate Agerpres.

Agricultorii au sperat la începerea secerişului că vor obţine producţii mari la grâu în 2010, deoarece condiţiile climaterice au fost propice acestei culturi în iarna şi în primăvara acestui an, însă ploile abundente din lunile iunie şi iulie au determinat încolţirea grâului în spic şi imposibilitatea recoltării în perioada optimă.

Potrivit datelor MADR, randamentul la hectar în 2010 a fost de 2.778 kg, în timp ce estimările iniţiale erau de 3.221 kg. Producţia medie de grâu obţinută de societăţile comerciale, respectiv de marii cultivatori de grâu din sudul ţării, a fost între 3.300 şi 3.500 kg/ha, dar în gospodăriile populaţiei, recolta nu a depăşit 2.300 kg/ha.

Faţă de anul trecut, recolta de grâu a României este mai mare în 2010 cu 9,62 procente (499.532 de tone), în condiţiile în care suprafaţa recoltată anul acesta a fost de 2,048 milioane ha, iar în 2009, de 2,202 milioane ha.
Potrivit datelor MADR, mai mult de 3,38 milioane de tone de grâu din recolta lui 2010 sunt depozitate deja în unităţi specializate, iar 2,161 milioane de tone se află în gospodăriile populaţiei.

La ora actuală, se fac determinări la Institutul de Bioresurse Alimentare (IBA), pentru a vedea calitatea grâului recoltat în 2010, întrucât, din informaţiile furnizate de producătorii agricoli, mai mult de 30% din recoltă nu poate fi folosită în panificaţie. Din această cauză, procesatorii au anunţat că vor fi nevoiţi să importe grâu şi făină de calitate pentru asigurarea consumului intern şi implicit să opereze creşteri de preţuri la pâine.

Producţia totală de grâu obţinută de agricultorii din judeţul Teleorman în această vară depăşeşte 488.600 de tone, suprafaţa de pe care s-a efectuat secerişul fiind de aproximativ 180.000 de hectare.

Agricultorii judeţului din sudul ţării au sperat în producţii mari, de peste 3.200 kg/ha, cum se configura în prima parte din iulie, dar până la finalizarea celei mai importante lucrări din campania de primăvară, prelungită în a doua decadă a lunii august, ploile, vânturile şi chiar grindina au dijmuit recolta.

Din producţia totală se estimează că numai la gospodăriile agricultorilor se află stocate aproape 158.000 de tone de grâu. Producţia medie de grâu obţinută de fermierii vrânceni este mai mică cu 500 de kilograme/hectar faţă de programul iniţial.

Situaţia lucrărilor agricole realizată de Direcţia Agricolă Vrancea arată că a fost încheiat recoltatul grâului pe toate cele 29.881 de hectare, fiind obţinută o cantitate totală de 75.181 de tone.

Producţia totală este mai mică cu aproape 15 mii tone faţă de prognoză, respectiv 83%.

În schimb, la nivelul judeţului Botoşani, producţia de grâu înregistrată în acest an este superioară celor din anii precedenţi. Potrivit directorului Direcţiei Agricole şi pentru Dezvoltare Rurală (DADR), Cristian Delibaşi, producţia medie din 2010 a fost de 3.300 de kilograme la hectar, în condiţiile în care în 2009 au fost recoltate doar 2.500 de kilograme la hectar. "Dacă ne raportăm la ultimii ani de producţie, putem spune că producţia medie a anului 2010 este o producţie mare. A fost un an prielnic pentru grâu, din punct de vedere meteo, dar şi pentru că s-au folosit tehnologii moderne de cultivare a grâului", a afirmat Delibaşi. Totodată, el afirmă că grâul are şi o calitate mai bună decât în anii precedenţi. La nivelul judeţului Botoşani au fost însămânţate cu grâu circa 30.000 de hectare.

Deşi cotaţiile internaţionale la grâu au urcat semnificativ la bursele internaţionale, la începutul lunii august, din cauza recoltelor sub estimări din întreaga Europă, şi ca urmare a măsurilor de interzicere a importurilor de grâu luate de Rusia şi Ucraina, acestea nu ar trebui să influenţeze semnificativ preţul pâinii pe piaţa autohtonă, estimează oficialii MADR.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat recent că embargoul Rusiei asupra exporturilor de cereale va avea un impact aproape nul în Uniunea Europeană.

"UE importă mai puţin de un milion de tone de cereale din Rusia. Producţia internă de cereale în cadrul UE se situează între 280 şi 300 de milioane de tone pe an. Aşadar, impactul va fi unul minimal, dacă nu quasi nul, în ceea ce priveşte piaţa europeană a cerealelor", a afirmat purtătorul de cuvânt, Frédéric Vincent, în cursul unei conferinţe de presă. În plus, a subliniat el, UE are "stocuri mari de cereale", a mai precizat el.

Guvernul rus a decis embargoul asupra exporturilor de cereale în perioada 15 august-31 decembrie, pentru a contracara creşterea preţurilor generată de scăderea recoltelor, din cauza caniculei, şi pentru a evita riscurile legate de fluctuaţia costurilor produselor de bază.

Al treilea exportator mondial de grâu, Rusia, şi-a redus la 60-65 de milioane de tone estimarea privind recoltele de cereale în 2010, faţă de 97 milioane de tone în 2009.

Anul trecut, Rusia a exportat 21,4 milioane de tone de cereale şi a lansat o importantă campanie, pentru a creşte cota sa de piaţă pe plan internaţional