x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Dosarele DNA pentru evaziune în transportul alternativ fac victime în traficul de influență

Dosarele DNA pentru evaziune în transportul alternativ fac victime în traficul de influență

de Diana Scarlat    |    15 Ian 2025   •   07:40
Dosarele DNA pentru evaziune în transportul alternativ fac victime în traficul de influență

Mecanismele prin care în „ridesharing” se face evaziune fiscală. Șmecherii deschid și închid firme pe bandă rulantă, evitând taxele

Firmele care fac transport alternativ în România, sub umbrela UBER și BOLT, sunt urmărite de Antifraudă, încă de anul trecut, după ce taximetriștii au adunat informații și le-au explicat autorităților de control cum funcționează mecanismul prin care se evită plata taxelor și a impozitelor către stat în „ridesharing”. În dosar au apărut și „șmecherii” care au încercat să se îmbogățească de pe urma dosarelor de la DNA, prin trafic de influență, dar au fost prinși, în urma unui flagrant delict. La începutul acestei săptămâni au fost reținute două persoane, într-un dosar de trafic de influență, după ce au cerut de la unul dintre inculpați 500.000 de euro șpagă, să-l scape de procurori. Dosarul de la DNA vizează o fraudă de peste 1 milion de euro, bani pe care statul nu i-a primit din taxe și impozite, numai prin 10 firme care au plătit la negru peste 1.000 de șoferi. Ancheta se va extinde.

În decembrie 2024, DNA a deschis un dosar în care erau cercetate șase persoane pentru înfiinţarea a zece societăţi comerciale de transport alternativ prin care au încasat venituri nedeclarate pentru care nu au plătit taxe și impozite către statul român, prejudiciul depășind 1 milion de euro. Acțiunea DNA a pornit de la explicațiile pe care le-au oferit autorităților transportatorii autorizați și taximetriștii, în urma cărora ANAF a făcut plângere la DNA. 

Transportatorii autorizați și taximetriștii au transmis periodic, în ultimii 10 ani, informări către autoritățile statului, în legătură cu neregulile din domeniul transportului alternativ, dar anchetele s-au deschis târziu, după ce au fost aduse dovezi ale fraudelor din acest domeniu. Reprezentanții Confederației Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR) au avut mai multe întâlniri cu ANAF, pentru a descrie mecanismele prin care se fac aceste fraude. Astfel s-a ajuns la anchete, în mai multe dosare de fraudă fiscală.

„Am avut mai multe întâlniri cu factorii decidenți din cadrul ANAF, încă din anul 2023, pentru a le explica în ce fel se face frauda. De exemplu, șoferilor li se plătesc salariile fără documente legale, în parcări, la mica înțelegere, în fiecare lună, pentru că șoferii nu sunt angajați cu forme legale. De când UBER și BOLT au decis să lucreze doar cu firme, nu direct cu șoferii, s-a creat acest mecanism prin care unii deschid zeci de firme, apoi le închid, pe bandă rulantă, pentru a se pierde urma banilor. Firmele de taxi nu pot face așa ceva, pentru că în taximetrie trebuie să reînnoiești acreditările, dar în transport alternativ se pot transfera mașina și licența de pe o firmă pe alta, fără a mai fi nevoie de reautorizare. Așa s-a ajuns la situația în care patronii acestor firme fac fraude fiscale și evaziune. Pe de altă parte, UBER și BOLT primesc 25% din încasările acestora, le transferă în afara țării, apoi reîntorc 75% la firmele din țară, bani din care se fac plăți fără a se plăti taxe și impozite la stat”, a explicat, pentru Jurnalul, Vasile Ștefănescu, președintele COTAR.

Șpagă de 500.000 de euro pentru a scăpa de DNA

A fost începută astfel ancheta, inclusiv pentru faptul că firmele de ridesharing au angajat, fără documente legale, peste 1.000 de şoferi. Trei dintre administratorii firmelor au fost reţinuţi, în luna decembrie 2024, alţi trei fiind plasaţi sub control judiciar, în cauză desfăşurându-se și acte de urmărire penală faţă de alte opt persoane. 

La începutul lunii decembrie, DNA a făcut percheziţii în acest dosar în Bucureşti şi în judeţele Ilfov şi Teleorman. Aceasta a fost prima acțiune de acest fel, deși taximetriștii și transportatorii autorizați au tras foarte multe semnale de alarmă, începând din anul 2014, cu privire la evaziunea fiscală pe care o fac firmele cu acest obiect de activitate. 

Dar surpriza din acest dosar a apărut după ce a intervenit cineva care a vrut să-l scape de dosar pe patronul firmei, prin trafic de influență. Luni, pe 13 ianuarie, s-au făcut și primele arestări pentru trafic de influență, în beneficiul lui Nicu Mihai Goangă, inculpat în dosarul instrumentat de DNA. El este unul dintre cei urmăriți pentru evaziune fiscală în formă continuată, prin coordonarea unor societăți cu activitate de transport alternativ de persoane. 

Practic, „șmecherii” s-au gândit să facă bani din aceste dosare penale și au profitat de ocazie, cerând bani pentru trafic de influență, pretinzând că îl pot scoate de sub urmărire pe patronul firmelor, pentru suma de 500.000 de euro. 

Mai întâi a fost contactat un apropiat al patronului, de către o persoană care a pretins că îi cunoaște pe toți procurorii DNA și că îl poate scapă de dosarul penal. Procurorii DNA au fost informați în legătură cu frauda chiar de către cel căruia i s-a promis serviciul, iar procurorii au organizat un flagrant. Inițial s-a organizat un flagrant în cazul unui complice al traficantului de influență, iar acesta a fost de acord să contribuie la al doilea flagrant, pentru a-l prinde pe făptuitor. Cei doi au fost reținuți. Din suma totală, s-a plătit o primă tranșă din șpagă de 50.000 de euro, în cadrul acțiunii de trafic de influență.

Consiliul Concurenței nu vede problemele

Transportatorii autorizați și taximetriștii au cerut și Consiliului Concurenței să rezolve problema concurenței neloiale, de mai multe ori, în ultimii ani, însă răspunsul primit de fiecare dată a fost în favoarea firmelor de transport alternativ, deși este evident avantajul oferit de legislație pentru acestea, în defavoarea taximetriei, pentru activități similare de transport persoane.

COTAR a cerut, permanent, condiții egale de funcționare a transportului alternativ și a taximetriei, arătând că este vorba despre aceeași activitate de transport de persoane – așa cum au făcut-o mai multe tribunale ale unor țări și Curtea de Justiție a Uniunii Europene. 

„Dacă verificăm 200.000 de mașini care practică transportul alternativ în România, putem calcula câți bani se pierd anual și din neplata CAS și CASS, cu ce sume sunt prejudiciate asigurările de sănătate, prin neplata acestora de către șoferii angajați la aceste firme fără forme legale, în timp ce controalele se fac numai la firmele de taxi care plătesc toate taxele și impozitele la stat”, spune președintele COTAR.

Negocieri pentru egalitate 

În negocierile cu Ministerul Transporturilor, taximetriștii au cerut drepturi egale cu cele ale firmelor de transport alternativ, cele mai recente negocieri fiind la finalul anului trecut. „Orice activitate desfășurată pe teritoriul României trebuie să fie impozitată și fiscalizată în România, așa cum este normal într-o țară civilizată. Vrem să fim bine înțeleși: nu avem nimic împotriva niciunei platforme și nici împotriva digitalizării, dar platforma nu face transport de persoane, ci firmele de transport alternativ. Fiind vorba despre activitatea de taximetrie, nu este normal să existe reguli diferite în privința celor două activități similare. Taxele și impozitele pe care le plătesc firmele cu același tip de activitate trebuie să fie aceleași. De asemenea, condițiile prevăzute de lege pentru desfășurarea acestor activități similare trebuie să fie aceleași”, a explicat Vasile Ștefănescu.

Taximetriștii au cerut modificarea legislației, astfel încât să se acorde un număr egal de licențe de taxi și copii conforme pentru transport alternativ; același tip de aparatură pentru taxare, cu principii transparente pentru clienți; același mod de stabilire a prețului unei călătorii, eliminându-se tariful dinamic – acesta fiind doar o metodă prin care clientul este păcălit de firmele de transport alternativ, pentru a i se lua mai mulți bani pentru o cursă.

De asemenea, taximetriștii cer ca toate firmele care fac același tip de transport de persoane să dețină autoturismele în patrimoniul propriu și să fie eliminate contractele de comodat oneroase care se practică acum în transportul alternativ, astfel încât să se poată garanta siguranța în trafic și siguranța clienților. Pentru a fi la egalitate, taximetriștii cer ca mașinile să nu fie mai vechi de 10 ani, astfel încât să se asigure siguranța clienților și protecția mediului. 

Până acum, prevederile legii transportului alternativ au fost discriminatorii pentru taximetriști, iar aceștia spun că este necesară eliminarea discriminărilor, pentru a se respecta principiile unei concurențe loiale.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

×