x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Doar 1,3 miliarde de euro prin PNRR pentru IMM-uri

0
08 Iun 2021 - 15:58
Doar 1,3 miliarde de euro prin PNRR pentru IMM-uri


Există 8 măsuri de finanţare/susţinerea directă a activităţii IMM-urilor pentru care se alocă prin PNRR o finanţare de 1,335 miliarde euro. Numărul de beneficiari direcţi este de aproximativ 3.246 de întreprinderi, existând totodată şi măsuri pentru care numărul IMM-urilor beneficiare nu a fost determinat, arată CNIPMMR.

Valoarea totală a măsurilor de dezvoltare/susţinere a sectorului IMM-urilor se situează sub nevoia reală de finanţare a acestora. 

Din analiza cheltuielilor finanţate prin PNRR rezultă că 22% din valoarea totală prevăzută pentru mediul de afaceri (1,3 mld.euro), respectiv aproximativ 286 mil. euro vor reprezenta costuri cu comisioanele şi cheltuielile de administrare ale unor entităţi terţe. Un exemplu măsura de capital de risc (pag. 676) unde „costul total al investiției este 400 milioane euro până în 2026 (excluzând resursele rambursate) și va include: Investiții în beneficiari finali; Costuri și comisioane de management pentru entitatea desemnată pentru administrarea fondului de fonduri - un plafon anual de 0.5% pentru durata implementării instrumentului (inclusiv după 2026); Costuri și comisioane de management la nivelul intermediarilor financiari, stabilite în mod competititiv (plafon indicativ – 20% pentru durata existenței fiecărui fond, inclusiv după 2026).”

Proiectele de investiţii în mediul de afaceri nu sunt construite pe baza unor indicatori cuantificabili. Multe dintre măsurile care au ca scop finanţarea IMM-urilor nu prevăd clar câte dintre acestea vor beneficia de sprijin. Totodată nu se prezintă procentual câte IMM-uri vor fi susţinute la nivel naţional. Din analiza realizată rezultă că ~3.246 de IMM-uri, respectiv doar 0,04% din totalul IMM-urilor din Romania, vor putea beneficia de o formă de finanţare prevăzută în PNRR.

Absolut toate reformele au o componentă de asistență tehnică, lucru care nu se justifică în condiţiile în care avem personal specializat angajat în aparatul de stat, care totodată beneficiază de sporuri pentru atragerea de fonduri şi implementarea proiectelor cu finanţare europeană. Susţinerea atât a cheltuielilor cu consultanţa externă cât şi a cheltuielilor cu personalul specializat din sistemul bugetar nu arată decât o administrare defectuoasă a fondurilor publice. Suma totală identificată în PNRR care urmează să acopere servicii de consultanţă şi asistenţă tehnică este de cel puţin 174,26 mil. euro, astfel cum reiese din Anexa 1.

Totodată, în cadrul schemelor de finanţare a mediului de afaceri sunt menţionate costuri cu consultanţi externi, fără a se menţiona sumele exacte (ex. pag.589 „Procesul de operaționalizare a Fondului de capital de risc va fi coordonat de către FNGCIMM, pe baza materialelor elaborate de consultantul angajat” și pag.591 „Investiții finanțate: • Cheltuieli de consultanță și asistență tehnică pentru dobândirea de expertiză în domeniul instrumentelor de tip equity.”), în loc ca această sumă să fie utilizată în scopul susţinerii activităţii IMM-urilor, lucru care ar aduce plus valoare în economie.

În documentul prezentat de autorităţi se menţionează că prin PNRR sunt sprijinte start-up-urile, în timp ce prin POR sunt sprijinite IMM-urile mai puțin start-up-urile, cu toate că din analiza măsurilor prezentate mai sus rezultă că doar 69 de start-up-uri vor fi finanțate (pag.1126 din PNRR). Un număr nejustificat de mic în raport cu sprijinul acordat de Comisia Europeană prin acest program.

Instrumentul financiar denumit „Garanţie de portofoliu” concurează programul „IMM Invest”, care este un program național ce și-a dovedit eficienţa până la acest moment şi care nu implică din partea statului român suportarea de costuri cu comisioanele.

Printre alte aspecte observate se numără faptul că mediul de afaceri primeşte împrumuturi şi nu granturi, în document apar de foarte multe ori expresii de genul “se vor achiziționa servicii externe de asistență tehnică” sau “se va implementa cu asistență tehnică externă”, dar fără a se prezenta sume, iar în forma iniţială publicată existau anexe care au fost preluate ca atare de la diverse entităţi private. Nu a fost preluată niciuna din propunerile partenerilor sociali deşi acestia au participat la sedinţele organizate de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi au transmis în nenumărate rânduri punctul lor de vedere.

CNIPMMR vine cu o serie de propuneri, cum ar fi ca în cadrul Schemei de minimis și schemei de ajutor de stat pentru digitalizarea IMM-urilor să se prevadă şi acordarea unor vouchere în valoare unitară de 5.000 euro, cu ajutorul cărora 100.000 de IMM-uri să poată să-şi digitalizeze activitatea, astfel: să-și creeze un site de prezentare, să-şi achiziţioneze o semnătură electronică, să-şi achiziţioneze o aplicaţie utilă pentru implementarea telemuncii, să achiziţioneze echipamente hardware.

În plus faţă de propunerea de mai sus, CNIPMMR a înaintat Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene încă 3 propuneri de programe care aveau ca scop susţinerea IMM-urilor, respectiv:

a) „Romania Tech Nation” care avea ca şi scop sustinerea a cel putin 20.000 de start-up-uri cu componentă digitală în fiecare judet, plus București, cu câte 40.000 euro/start-up.
Prin program se urmărește:
- Creșterea unui ecosistem de afaceri capabil să facă față provocărilor viitorului;
- Resurse umane calificate şi cu competente în tehnologia informației;
- Susținerea inițiativelor antreprenoriale;
- Digitalizarea mediului de afaceri;

b) Programul EQUITY care urmărește crearea unui fond de investiții de tip capital de risc prin care să se asigure accesul la lichidități a IMM-urilor, respectiv a 10.000 IMM-uri inovative, start-up-uri și scale-up-uri cu o sumă investită de maxim 200.000 euro. Partenerii Fondului de investiții, CNIPMMR și FNGCIMM SA-IFN, aveau ca atribuţii supravegherea modul de utilizare a resurselor financiare, fondul urmând să-şi facă exitul din companiile în care investea în capitalul lor social, dupa minim 3 ani.
Prin program se urmărea:
- Creșterea unui ecosistem de afaceri capabil să facă față provocărilor viitorului;
- Susținerea inițiativelor antreprenoriale;
- Creșterea numărului de IMM-uri capitalizate și bancabile;
- Creșterea inițiativelor antreprenoriale în domeniul tech și nontech;
- Creșterea internaționalizării IMM-urilor;
- Reducerea șomajului prin crearea de noi locuri de muncă.

c) Prin „IMM RESTART ROMÂNIA” se intenţiona susţinerea IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID 19, urmând să fie acoperite costurile de finanțare și garantare (granturi pentru acoperirea comisioanelor de administrare și risc și a dobânzilor pe o perioadă de 8 luni, grant direct reprezentand 10% din valoarea creditului), precum și costurile cu asistența tehnică acordată aplicanților.
Prin acest program se dorea susţinerea a 50.000 de IMM-uri, cu o valoare medie de 30.000 euro/finantare.

Totodată, având în vedere că în PNRR se vorbeşte mai multe despre colaborarea instituţiilor publice cu ONG-urile pentru creșterea calității consultărilor publice la toate palierele administrației şi necesitatea întăririi capacităţii instituţionale a acestora, consiliul solicită să se acorde locul cuvenit partenerilor sociali, conform prevederilor Legii dialogului social nr. 62/2011 aceştia fiind singurii abilitaţi să participe la consultări şi să negocieze acorduri pe probleme de interes comun.

Prin propunerile de măsuri inaintate de către CNIPMMR urmau să fie finanţate 180.000 de IMM-uri şi nu doar 3.000, astfel cum se menţionează în PNRR, şi ar fi acoperit nevoia de finanţare a sectorului IMM de 5 mld euro.

Mediafax

Citeşte mai multe despre:   IMM

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Reducerea risipei alimentare poate aduce beneficii fiscale

Reducerea risipei alimentare poate aduce beneficii fiscale
Risipa alimentară reprezintă o preocupare din ce în ce mai mare la nivel global, fiind în atenția principalelor organizații mondiale, dar și a autorităților naționale, care monitorizează fenomenul și caută...

Bitdefender: Val masiv de e-mail-uri de șantaj în România. Hackerii cer 1.250 de dolari

Bitdefender: Val masiv de e-mail-uri de șantaj în România. Hackerii cer 1.250 de dolari
Cercetătorii în securitate informatică de la Bitdefender au depistat o campanie amplă de e-mail-uri de șantaj care păcălesc țintele că atacatorii ar avea acces la toate conturile și ar deține imagini...

Încasări record din TVA. 36 miliarde de lei în primul semestru din 2021

Încasări record din TVA. 36 miliarde de lei în primul semestru din 2021
Statul a încasat din TVA 36 miliarde de lei în primele 6 luni din 2021, un nivel record în termeni nominali, arată execuţia bugetară publicată de Finanţe. Încasările din TVA au crescut atât în...

Comisia Europeană a aprobat condiționat preluarea Telekom Romania de către Orange

Comisia Europeană a aprobat condiționat preluarea Telekom Romania de către Orange
Comisia Europeană și-a dat acceptul pentru preluarea Telekom Romania (TKR) de către Orange SA, în bara Regulamentului UE privind concentrările economice. Organe preia astfel 30%...

Alertă la Cernavodă. Unitatea 2 s-a deconectat de la sistemul energetic, în urma unei avarii

Alertă la Cernavodă. Unitatea 2 s-a deconectat de la sistemul energetic, în urma unei avarii
Unitatea 2 a CNE Cernavodă s-a deconectat automat de la Sistemul Energetic National miercuri seara, ca urmare a unei avarii în sistemul energetic care a afectat partea clasică, fătă a fi afectate funcțiile de...

Mâncarea falsă care ne invadează frigiderul

Mâncarea falsă care ne invadează frigiderul
Galerie Foto Foarte mulți români își doresc să mănânce sănătos, iar acest trend al ultimilor ani a fost exploatat de falsificatorii de produse Bio, Eco, naturale și tradiționale care au invadat piața românească,...

Sistemele de irigații așteaptă încă banii promiși

Sistemele de irigații așteaptă încă banii promiși
Strategia națională pentru irigații prevedea investiții de de un miliard de euro în perioada 2016-2020. În purul stil românesc, strategia a rămas pe hârtie, iar investițiile nu au depășit 25% din această...

De ce nu vor românii 2 milioane de euro pentru a se asocia

De ce nu vor românii 2 milioane de euro pentru a se asocia
Galerie Foto Multe dintre problemele agriculturii din România își au rădăcinile în perioada regimului comunist dictatorial, când oamenilor li s-au confiscat terenurile, pentru a se înființa cooperative. Deși Uniunea...

Culturile-vedetă care aduc profit

Culturile-vedetă care aduc profit
Galerie Foto Culturile de plante aromatice și exotice sunt cele mai profitabile din punct de vedere al productivității și al cererii pe piața internă și internațională, dar și din cel al posibilităților de finanțare din...

Locavor de Ciurila: hartă interactivă pentru clujeni

Locavor de Ciurila: hartă interactivă pentru clujeni
Galerie Foto Mișcarea locavor a început să aibă adepți și în România, chiar dacă e la început. S-au făcut primii pași în direcția bună: circa 30 de producători din comuna Ciurila, aflată nu departe de Cluj-Napoca, au...

De ce ne-ar falimenta interzicerea exportului de animale vii

De ce ne-ar falimenta interzicerea exportului de animale vii
Galerie Foto România ocupă locul III în Uniunea Europeană în topul crescătorilor de ovine și caprine și se plasează pe primul loc în lume la exportul acestor animale vii, cu o valoare de aproximativ 180 de milioane de euro...

Conceptul ecologic „De la fermă la furculiță” și costurile lui

Conceptul ecologic „De la fermă la furculiță” și costurile lui
Galerie Foto Mâncarea a devenit subiect de importanță strategică pentru Uniunea Europeană, producerea hranei fiind inclusă în Pactul Verde/Ecologic European (Green Deal), prin Strategia „De la ferma la furculiță” (Farm...

Echipamentele Hi-Tech au preluat controlul în fermele de pui

Echipamentele Hi-Tech au preluat controlul în fermele de pui
Galerie Foto Anul trecut, România a avut un efectiv de peste 70 de milioane de păsări, fapt ce i-a permis să-și asigure consumul de carne de pasăre din producția internă și chiar să exporte. Această performanță a fost...

(P) FGCR garantează succesul afacerilor din domeniul agricol

(P) FGCR garantează succesul afacerilor din domeniul agricol
Galerie Foto Fondului de Garantare a Creditului Rural (FGCR) reprezintă un sprijin real pentru fermierii din România și pentru foarte multe tipuri de proiecte care au nevoie de finanțare, în agricultură. FGCR este primul fond...
Serviciul de email marketing furnizat de