Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Indicele global al preţurilor produselor alimentare a crescut pentru a treia lună consecutiv în aprilie, ajungând la cel mai mare nivel din ultimii peste trei ani, determinat, în principal, de creșterea prețurilor la ulei vegetal și de creșterile cotațiilor la cereale și orez pe fondul costurilor ridicate ale energiei, a anunțat Organizația ONU pentru Alimentație și Agricultură (FAO). Indicele FAO al prețurilor la alimente a crescut cu 1,6% față de martie, cu 2% față de anul precedent, pe măsură ce perturbările energetice legate de Hormuz cresc costurile de producție și de transport. După ce au încheiat anul trecut cu cea mai mare inflație alimentară din UE, românii se luptă și anul acesta cu o creștere accelerată a prețurilor la alimente. Pe lângă factorii externi care influențează prețurile, țara noastră este puternic dependentă de importurile alimentare, ceea ce pune o presiune în plus asupra prețurilor.
În România, coșul minim de consum pentru un trai decent a ajuns în 2025 la 11.370 de lei/lună pentru o familie de doi adulți și doi copii, potrivit calculelor realizate de Fundația Friedrich-Ebert-Stiftung Romania și Syndex România. A fost o creștere de 8,8% față de anul trecut, ceea ce a arătat că prețurile și costurile de trai au continuat să se majoreze într-un ritm alert. În final, am ajuns să avem cea mai mare inflația alimentară din UE, iar această tendință a accelerat în primele luni ale anului 2026. Astfel, prețurile mărfurilor alimentare au fost în martie cu 7,67% mai mari față de aceeași lună din 2025, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Evoluția vine pe fondul unei inflații anuale de 9,87%, în creștere față de februarie, când rata coborâse la 9,3%. În aceste condiții, coșul alimentar este estimat să ajungă la 1.800-2.000 de lei în 2026. Pentru a mai tempera creșterea prețurilor alimentelor de bază, Executivul a decis prelungirea plafonării adaosurilor comerciale pe întreg lanțul alimentar la 17 produse.
Prețul laptelui crește de aproape 10 ori de la fermă la raft
Un exemplu care ilustrează foarte bine în această perioadă dezastrul din agricultura României este laptele, un produs foarte consumat la noi. Cu toate aceste fermierii care produc lapte sunt în pragul falimentului din cauza prețurilor la care sunt forțați să vândă, de multe ori sub costurile de producție, doar ca să nu-l arunce. Prețul a ajuns și la 1,5 lei/l la poarta fermei, în condițiile în care pornind de la costurile cu energia și combustibilii, toate prețurile au crescut. Din cauza surplusului de producție din Europa, pe piața românească ajunge lapte și la un preț de un leu/l. În schimb, prețul laptelui la raft ajunge să coste în această perioadă circa 10 lei. „Mulți crescători de vaci de lapte au ajuns la concluzia că aceasta nu mai este o activitate profitabilă la noi și își lichidează fermele”, spune Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară (SINDALIMENTA). „România importă lapte, în general din Ungaria. Prin aceste importuri România finanțează fermierii altor țări, cei mai mulți din Ungaria, unde, de exemplu subvențiile pentru producători sunt mult mai mari decât la noi, pentru că pe lângă subvențiile de la UE, contribuie și guvernul cu un sprijin financiar. La cum arată astăzi lucrurile, fermele de vaci de lapte se vor lichida”, este concluzia liderului sindical.
Explozie de firme agricole în dificultate financiară
O altă cifră care ar trebui să dea de gândit autorităților este creșterea explozivă a firmelor din agricultură care au probleme financiare. Cele 31 de companii agro intrate în procedură de insolvență în primul trimestru al anului 2026 au generat cumulat o cifră de afaceri de aproximativ 1,68 de miliarde de lei, cu un total de 953 de angajaţi la data deschiderii procedurii, ceea ce ilustrează amploarea economică reală a fenomenului, dincolo de numărul de dosare. Numărul insolvenţelor din agricultură a crescut cu 181,8% în primul trimestru al anului, iar sectorul se află în cel mai grav dezechilibru structural din ultimii 30 de ani, arată o analiză realizată de o companie specializată în restructurarea şi finanţarea firmelor aflate în dificultate.
România are cea mai mare inflație alimentară din UE și această situație nu se va schimba dacă guvernul nu vine cu niște politici de sprijin al agriculturii și industriei alimentare. Dacă nu se schimbă nimic, întrevăd o creștere pe linie a prețurilor produselor alimentare de 10% anul acesta. Societățile din industria alimentară, procesatorii, au crescut prețurile doar cu un minim în această perioadă, dar când toate influențele vor ajunge în costul de producție, prețurile vor fi majorate. Pe de altă parte, chiar dacă majorează salariul minim pe economie, dar nu scad taxele pe muncă, efectul majorării salariale se anulează. Ba mai mult, lucrătorii constată că din cauza inflației, care a fost aproape de 10%, au rămas cu mai puțini bani în buzunare anul acesta. Fac această observație pentru că salariul minim brut pe țară garantat în plată va crește de la 4.050 de lei la 4.325 de lei, începând cu data de 1 iulie 2026. Această majorare reprezintă o creștere de doar 6,8%, iar angajații vor primi în mână (net) aproximativ 2.735 de lei, cu mult sub rata inflației.
Dragoș Frumosu, președintele SINDALIMENTA
Ce arată datele FAO
În aprilie, acest indice s-a situat la o medie de 130,7 puncte, în creştere cu 1,6% faţă de martie şi cel mai ridicat nivel începând din februarie 2023. Indicele atinsese nivelul de vârf de 160,2 puncte în martie 2022, după invadarea Ucrainei de către Rusia. În rândul principalelor categorii de produse alimentare urmărite de FAO, preţurile uleiurilor vegetale au crescut cu 5,9% în aprilie comparativ cu luna anterioară, la cel mai ridicat nivel începând din iulie 2022, ca rezultat al avansului preţurilor la soia, floarea-soarelui, ulei de rapiţă şi ulei de palmier, în contextul în care scumpirea petrolului a impulsionat previziunile referitoare la o cerere mai mare de biocombustibili. În contrast, preţurile la cereale au urcat cu doar 0,8% în aprilie comparativ cu luna anterioară, reflectând o creştere mai modestă a cotaţiilor la grâu şi porumb, pe fondul temerilor legate de fenomenele meteo nefavorabile, sporirea costurilor cu îngrăşămintele şi cererea mai mare de biocombustibili. Luna trecută, preţurile la carne au crescut cu 1,2% comparativ cu luna anterioară, ajungând la un nivel record, în urma numărului limitat de vite gata de sacrificare în Brazilia, a indicat FAO.
FAO a precizat însă că există aşteptări pentru reducerea suprafețelor cultivate cu grâu în 2026, fermierii preferând culturile în care folosesc mai puţine îngrăşăminte.
Citește pe Antena3.ro
