x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Drama absurdă a României - incapacitatea de a folosi banii europeni (III)

0
Autor: Graţian Mihăilescu 21 Mai 2012 - 11:29
Drama absurdă a României - incapacitatea de a folosi banii europeni (III)


Romania moare de foame cu banii in buzunar. Romania pare sa traiasca o drama absurda: dispune de resurse pentru diferite tipuri de investitii, dar nu este in masura sa profite de ele. UE a alocat pentru Romania, prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regionala 20 de miliarde de euro pentru perioada 2007-2013. Conform surselor Comisiei Europene, Romania a reusit sa utilizeze, dupa 5 ani de la aderare, doar 4% din suma.

In ultimele articole am identificat 5 factori care impiedica cheltuirea eficienta a fondurilor europene. Primii doi lipsa de resurse umane si birocratia excesiva, au fost analizate intr-un articol anterior. Prezentul articol se va focusa pe slaba legislatie, pe neconcordanta intre proiectele finantate si obiectivele majore de dezvoltare stabilite prin Planul National de Dezvoltare (PND) si preluate de catre Cadrul Strategic National de Referinta (CSNR) si pe lipsa de reprezentante romanesti in capitala europeana, pentru crearea de retele si lobby, urmand ca articolul despre coruptie si politizarea excesiva a fondurilor europene sa apara ulterior.

Legislatia proasta

Alte puncte slabe in procesul de absorbtie sunt legate de legislatia romana privind achizitiile publice si parteneriatelor public-private (PPP).

1. Achizitiile publice reglementeaza procedurile pentru cheltuielile publice in si achizitionarea de bunuri si servicii. Proceduri deschise si transparente pentru solicitantii care au proiecte castigatoare, stimuleaza concurenta, oferind o mai buna protectie impotriva coruptiei si permit contribuabililor sa beneficieze de servicii mai eficiente si un raport favorabil calitate-pret. Birocratia legislativa in domeniul achizitiilor publice, in general, si procesul lent de analiza a plangerilor, in special, sunt principalele cauze pentru finalizarea cu intarziere a contractelor, care implicit duce la dezvoltarea de lucrari si activitati tarzii, prin urmare si platile sunt intarziate. In multe proiecte mari Comisia Europeana (CE) a observat nereguli in procesul de achizitii publice, cerand un nivel mai mare de transparenta al ofertelor publice. Din cauza unor nereguli descoperite in urma unui audit de catre CE pe proiecte finantate prin Programul Operational Regional, in cursul anului 2011, platile efectuate de la Bruxelles, pentru acest program au fost oprite pentru o perioada de cateva luni. Acelasi lucru s-a intamplat cu Programul de Resurse Umane.

Designul achizitiilor publice in proiecte europene a cauzat intarzieri in implementarea proiectului si implicit in rambursarea platilor efectuate pentru proiectele respective. Reprezentantii Comisiei Europene au constatat ca achizitiile publice este punctul cel mai sensibil si dificil in implementarea unui proiect. Documentatia de atribuire ar trebui sa fie simpla, clara si neutra si criteriile de selectie ar trebui sa fie transparente, fara garduri. O fluidizarea a sistemului de achizitii publice este necesara; contestarea documentelor de licitatie, conditii discriminatorii si intarzierile in plata sunt principalii factori care impiedica solicitantii de a aplica pentru o licitatie publica. Simplificarea procedurilor complicate de achizitii publice si o mai buna cooperare institutionala in acest domeniu pot debloca procesul de absorbtie al fondurilor europene.

2. Parteneriatele publice-private.

Legea 178/2010 reglementeaza modalitatea de functionare a unui proiect de parteneriat public-privat, care are ca scop proiectarea publica, finantarea, constructia, reabilitarea, modernizarea, operarea, intretinerea, dezvoltarea si transferul de proprietate, dupa caz​​. Legea PPP a fost stabilita tarziu, in 5 octombrie 2010, dupa trei ani de la aderarea Romaniei la UE. Scopul legii este reglementarea infiintarii unui PPP si realizarea de proiecte de parteneriat public-privat pentru lucrari publice in diverse sectoare, cu finantare privata.

Programul Operational de Transport are cea mai mica rata de absorbtie, iar acest lucru afecteaza economia, pentru ca Romania nu are infrastructura, factorul de baza care permite dezvoltarea economica. In cazul in care legea PPP-ului ar fi fost adoptata inainte de 2007, probabil, capacitatea de absorbtie pentru acest program operational ar fi fost mult mai mare acum. Utilizarea de PPP-uri ajuta la punerea in aplicare a proiectelor mari din infrastructura mai usor. PPP-urile ajuta la atragerea expertizei de piata disponibile (marile companii internationale) in toate proiectele majore de infrastructura in timp ce reduce riscurile de investitii pentru resursele publice. In acelasi timp, promovarea PPP-urilor este o solutie pentru limitarea crizei economice. Comisia Europeana evidentiaza intr-un raport, importanta investitiilor in sectorul public de infrastructura de catre investitorii privati, cu scopul de a mentine activitatile economice in timpul crizei: "Caracteristicile pozitive ale acordurilor de PPP, in dezvoltarea infrastructurii, par a fi deosebit de atractive pentru tarile candidate din Europa Centrala luand in considerare cerintele de finantare enorme, deficitul de finantare la fel de mare, nevoia de servicii publice eficiente, stabilitatea pietei in crestere si a tendintelor de privatizare ar crea un mediu favorabil pentru investitiile private. "

Neconcordanta intre proiectele finantate si obiectivele majore de dezvoltare stabilite prin Planul National de Dezvoltare (PND) si preluate de catre Cadrul Strategic National de Referinta (CSNR)

Gestionarea incorecta a fondurilor de pre-aderare au avut un impact negativ asupra perioadei urmatoare 2007-2013. De asemenea, faptul ca, atunci cand documentele strategice au fost elaborate, un dialog eficient nu a fost stabilit cu potentialii beneficiari, cum ar fi investitori si reprezentanti ai societatii civile, fapt ce a dus la un decalaj intre nevoile solicitantilor de azi si obiectivele finale, care apare in instructiunile de aplicare. Potrivit unui studiu elaborat de Institutul Roman de Politici Publice in luna iulie 2011 "nevoile de dezvoltare sunt descrise fragmentar in indicatorii Programelor Operationale, si nu se poate vorbi despre o viziune strategica, care ar trebui sa creeze o legatura intre documentele (Cadrul Strategic National de Referinta-Programe Operationale) si proiectele finantate . Conform aceluiasi studiu a fost o lipsa de viziune cand prioritatile de finantare au fost negociate, cat si in timpul implementarii unora dintre Programele Operationale. Pregatirea de oameni nestiind daca exista locuri de munca pentru ei, elaborarea unor strategii bugetare imense de dezvoltare si infiintarea unor centre de afaceri, fara a fi nevoie sa dovedeasca faptul ca acestea aduc, o valoare economica adugata reprezinta unele fapte reale ce s-au intamplat in spatiul mioritic.

Lipsa reprezentantelor romanesti la Bruxelles, pentru crearea de retele si lobby si pentru atragerea de fonduri oferite direct de Comisie

Bruxelles este nu numai sediul central al institutiilor UE, dar este un magnet pentru reprezentanti ai diferitelor entitati publice si private din toate statele membre ale UE si nu numai. Numarul de persoane care sunt reprezentanti ai regiunilor europene, asociatiilor de angajatori sau sindicate, diverse companii multinationale, firme de lobby, consultanti, avocati, etc, depasesc numarul de angajati ai institutiilor UE. La Bruxelles, exista peste 300 de birouri regionale, si mai mult de 2.000 de birouri de lobby. Prin urmare, fiecare regiune trebuie sa fie acolo reprezentata pentru a gasi parteneri cu care are afinitati si cu care se pot dezvolta proiecte comune relevante; Uniunea Europeana incurajeaza crearea de parteneriate europene intre diferitele entitati regionale. Romania, desi este a doua tara ca marime si populatie din Europa Centrala si de Est, practic nu exista, in ceea ce priveste activitatile de lobby de la Bruxelles. Cu cateva exceptii, Romania nu are reprezentante locale si regionale pentru sectorul public si privat sau societatea civila, in capitala Europei, fapt care arata lipsa lor de interes pentru afacerile europene. Intelegerea deplina a mecanismelor specifice ale UE este un factor esential in cresterea eficientei de accesare a fondurilor structurale.

Un birou care va fi deschis la Bruxelles, ca reprezentare pentru administratia publica ar trebui sa aiba urmatoarele obiective, in scopul de a imbunatati capacitatea de absorbtie si pentru a ajuta la procesul de dezvoltare economica:

- Sa furnizeze date si informatii cu privire la fondurile comunitare oferite direct de catre Comisia Europeana: programe finantate prin instrumentul de Cooperare Teritoriala Europeana

- Elaborarea unei retele eficiente prin parteneriate cu alte organizatii din Europa

- Promovarea actvitatilor regionale, a unui oras sau organizatie la nivel european si pentru o mai mare vizibilitate

- De a atrage si de a furniza informatii pentru potentialii investitori

- Consiliere in procesul de scrierea de proiecte pe fonduri structurale pentru specialistii administratiei publice

- Ofera consultanta si asistenta pentru politicieni locali si regionali, prin promovare si prezentare (o prezentare adecvata a intereselor locale si regionale), inclusiv prin organizarea de sesiuni de instruire si vizite de studiu la Bruxelles.

Din pacate, la Bruxelles, exista un numar mic de agentii din Romania cu acest tip de activitati, care ar ajuta, probabil la procesul de absorbtie al fondurilor europene.


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Curs valutar. Leul rămâne la 4,83 în raport cu euro. ROBOR scade. Aurul se ieftinește semnificativ

Curs valutar. Leul rămâne la 4,83 în raport cu euro. ROBOR scade. Aurul se ieftinește semnificativ
Banca Națională a României a anunțat pentru astăzi un curs de referință de 4,8357 lei/euro, 4,1087 lei/dolar, 5,3638 lei/lira sterlină, 4,4964 lei/franc elvețian. Cursul de referință anunțat,...

UE pierde poziția nr.1 în exportul mondial de grâu din cauza României

UE pierde poziția nr.1 în exportul mondial de grâu din cauza României
Uniunea Europeană este detronată de Rusia din prima poziție în exporturile de grâu la nivel mondial. Potrivit Les Echos, recoltele catastrofale din acest an din România și Franța au condus la...

Consumul de energie electrică a scăzut cu 7,1% de la începutul anului. Importurile s-au dublat

Consumul de energie electrică a scăzut cu 7,1% de la începutul anului. Importurile s-au dublat
Consumul naţional de energie electrică al României a fost de 25,7 TWh în primele șase luni ale anului, în scădere cu 7,1% mai mic față de perioada similară a anului trecut. Importurile de energie au...

Încep lucrările de modernizare la Pistei 2 a Aeroportului Henri Coandă

Încep lucrările de modernizare la Pistei 2 a Aeroportului Henri Coandă
CN Aeroporturi Bucureşti SA începe lucrările de modernizare la Pista 2 a Aeroportului Henri Coandă pe data de 21 august, după ce a obţinut autorizaţia de construire din partea Ministerului Tran...

Producția industrială a scăzut cu peste 16% în prima jumătate a acestui an

Producția industrială a scăzut cu peste 16% în prima jumătate a acestui an
Producţia industrială a scăzut cu 16,7% în prima jumătate a acestui an, faţă de aceeaşi perioadă din 2019, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată. Acest lucru a fost provocat...

Avertisment OIM: Pandemia are un impact sistematic, extins şi disproporţionat asupra tinerilor

Avertisment OIM: Pandemia are un impact sistematic, extins şi disproporţionat asupra tinerilor
Tinerii s-ar putea confrunta cu efecte traumatizante din cauza pierderii locurilor de muncă sau a faptului că nu au mers la şcoală în perioada restricțiilor impuse din cauza pandemiei de coronavirus,...

Salariile mici scad, cele mari cresc, funcționarii urcă în top

Salariile mici scad, cele mari cresc, funcționarii urcă în top
România este țara în care angajații cu salarii mici sunt tot mai prost plătiți, în timp ce veniturile mari cresc tot mai mult, iar funcționarii statului urcă treaptă cu treaptă în topul câștigurilor. Nu...

Casele s-au ieftinit cu 3% în lunile de vară

Casele s-au ieftinit cu 3% în lunile de vară
De la începutul lunii iunie până la sfârșitul lui iulie 2020, prețul mediu al apartamentelor a scăzut cu 2,97%, ajungând în prezent la 1.309 euro pe metrul pătrat, arată statisticile centralizate de...

Inflația a crescut la 2,8% în luna iulie 2020. Mâncarea și serviciile s-au scumpit

Inflația a crescut la 2,8% în luna iulie 2020. Mâncarea și serviciile s-au scumpit
Rata anuală a inflaţiei s-a situat la 2,8% în luna iulie, în creștere față de 2,6% în perioada anterioară. Mâncarea s-a scumpit cu 5,57%, serviciile cu 3%, iar produsele nealimentare...

Prejudicii de 38 mil. lei în perioada stării de urgență

Prejudicii de 38 mil. lei în perioada stării de urgență
Curtea de Conturi a constatat în perioada stării de urgenţă prejudicii de 38,3 milioane de lei, abateri financiar-contabile estimate la 659 de milioane de lei şi a identificat venituri suplimentare estimate de 647.0...

Record de căutări pentru locurile de muncă

Record de căutări pentru locurile de muncă
În luna iulie, pe platforma de recrutări online eJobs au fost înregistrate 1,3 milioane de căutări pentru locurile de muncă, acesta fiind un record istoric. „Au crescut atât numărul mediu de aplicări per...

Luptă în cinci pentru construirea unei baze NATO

Luptă în cinci pentru construirea unei baze NATO
Strabag, Danya Cebus Rom, Leviatan Design, Intrakat și Concelex sunt companiile interesate de construirea bazei militare NATO de la Câmpia Turzii, judetul Cluj. Beneficiarul este Ministerul Apărării Naţionale, iar...

Bursele mondiale, la maximul ultimelor cinci luni și jumătate

Bursele mondiale, la maximul ultimelor cinci luni și jumătate
Bursele mondiale au urcat marți la maximul a cinci luni și jumătate, rantrenate de noul pachet de stimulente fiscale din SUA și de reducerea tensiunilor dintre China și SUA, înaintea unei runde cruciale de...

Curs valutar. Leul se apreciază ușor în raport cu euro. ROBOR la 6 luni scade. Aurul se ieftinește

Curs valutar. Leul se apreciază ușor în raport cu euro. ROBOR la 6 luni scade. Aurul se ieftinește
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat un curs de referinţă de 4,8347 lei/euro, 4,1033 lei/dolar, 5,3722 lei/liră sterlină, 4,4909 lei/franc elveţian. Cursul anunțat, ieri, de BNR a fost...

Importurile de lapte au crescut cu circa 43% în prima jumătate a acestui an

Importurile de lapte au crescut cu circa 43% în prima jumătate a acestui an
Importurile de lapte brut de către unitățile procesatoare au crescut cu 42,8%, respectiv cu 21.600 de tone, în primul semestru al anului, iar cantitatea de lapte colectată de unităţile procesatoare ...
Serviciul de email marketing furnizat de