După ce te face sărac, Uniunea Europeană sare cu ajutoare

Acesta este un prim pas pentru materializarea propunerii de înființare a unui fond special, cu o valoare de 72,2 miliarde de euro, demers care are ca scop compensarea impactului social generat de ambițiile Uniunii Europene în materie de decarbonizare. Fondul ar urma să devină operațional în 2025 și să funcționeze până în 2032. În esență, el este menit să reducă povara socială cauzată de impactul negativ asupra prețurilor ca urmare a includerii sectoarelor clădiri și transport rutier în sistemul de comercializare a certificatelor de emisii al UE (ETS).

Concret, Fondul pentru Climat Social va avea ca obiectiv ajutarea cetățenilor UE în cazul în care măsurile din Pactul verde European (Green Deal) conduc la facturi mai mari sau la alte efecte nedorite. Fondul va oferi finanțare statelor membre pentru a sprijini măsurile de compensare a creșterii facturilor la utilități și investițiile în creșterea eficienței energetice a clădirilor, decarbonizarea încălzirii și răcirii clădirilor, inclusiv integrarea energiei din surse regenerabile și acordarea unui acces îmbunătățit la mobilitate cu emisii zero și scăzute. De aceste măsuri vor beneficia, în principal, gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile și utilizatorii de transport.

Scumpirile vor fi majore

Includerea sectoarelor clădiri și transport rutier în sistemul ETS va avea un impact financiar consistent din punctul de vedere al prețurilor. Practic, în costuri va fi introdus un element nou, prețul certificatelor de CO2, iar posibilitatea celor vizați de a-și schimba situația este foarte limitată sau chiar inexistentă, susținea Comitetul Economic și Social European (CESE) la sfârșitul anului trecut. Astfel, costurile mai ridicate pentru energie și mobilitate vor crește sărăcia energetică. Includerea transportului rutier în acest sistem a fost făcută în ciuda rezervelor mediului privat, a uniunii sindicatelor și ONG-urilor. Efectele vor fi puternice, în special asupra gospodăriilor care, din motive financiare, nu pot alege un vehicul electric sau pe bază de combustibili alternativi. Loviți vor fi și transportatorii cu vehicule grele, pentru care, cel puțin pentru distanțe lungi, nu sunt disponibile alternative reale la combustibilii fosili, mai sublinia CESE. De asemenea, CESE mai atrăgea atenția asupra faptului că rămâne valabilă întrebarea dacă  produsele cu emisii zero vor deveni suficient de atractive pentru a compensa diferența de cost cauzată de ETS sau dacă pe piețele internaționale vor fi introduse măsuri cu efecte de cost echivalente cu cele ale ETS. În cazul în care nu se va întâmpla acest lucru, competitivitatea întreprinderilor europene pe piețele mondiale poate deveni problematică. 

Ce se va finanța

Fondul va oferi sprijin financiar pentru investițiile care vizează, printre altele, creșterea eficienței energetice și renovarea clădirilor. Statelor UE vor putea astfel să ceară bani din  SCF pentru a sprijini renovarea clădirilor, inclusiv sub formă de sprijin financiar sau stimulente fiscale, cum ar fi deductibilitatea costurilor de renovare din chirie, indiferent de dreptul de proprietate asupra clădirilor în cauză. În plus, statele vor putea să primească bani pentru decarbonizare prin renunțarea la gaze ntru încălzirea clădirilor și gătit și trecerea pe sisteme electrice, inclusiv prin integrarea energiei din surse regenerabile. Statele membre vor mai putea include în cererile de finanțare costurile generate de măsurile care oferă un sprijin financiar temporar direct pentru membrii gospodăriilor vulnerabile care utilizează transportul în comun, cum ar fi acordarea de gratuități și reduceri. Tot în zona de transport, fondul va finanța creșterea accesului la vehicule cu emisii zero și cu emisii scăzute și biciclete, statele UE putând acorda sprijin financiar sau stimulente fiscale pentru achiziționarea acestora, precum și pentru crearea infrastructurii de stații de reîncărcare a vehiculelor electrice.

Ce nu se va finanța

În schimb, vor fi excluse de la finanțare măsurile care prevăd intervenția statului în stabilirea prețurilor de furnizare a gazelor naturale. Totuși, regulamentul de funcționare al fondului prevede că în cazul în care un stat membru demonstrează că intervențiile nu compensează în totalitate creșterea prețurilor rezultată din includerea sectoarelor clădiri și transport rutier în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE privind comercializarea certificatelor de emisii cu efect de seră, sprijinul direct poate fi inclus în costurile totale estimate în limitele creșterii prețurilor care nu sunt compensate integral.

Analiștii economici sunt sceptici

Banii care ar urma să constituie acest fond vor proveni din comerțul cu certificate de emisii din domeniul clădirilor și transportului rutier. Aceasta înseamnă că banii publici strânși ar merge spre compensarea efectelor negative generate. Analiștii atrag însă atenția că acești bani ar trebui mai degrabă folosiți pentru a investi în energie regenerabilă durabilă, transport durabil, cum ar fi infrastructura pentru ciclism și măsuri de eficiență energetică, măsuri care să ducă la atingerea obiectivelor UE în materie de climă și energie stabilite pentru 2030 și, în perspectivă, până în 2050. În acest fel, SCF ar fi un motor al schimbării, și nu o plasă de siguranță împotriva riscurilor sociale care pot apărea. Pachetul financiar al fondului este de 23,7 miliarde de euro pentru perioada 2025-2027 și de 48,5 miliarde de euro pentru perioada 2028-2032, ceea ce corespunde, în principiu, unui procent de 25% din veniturile preconizate a fi acumulate din licitarea certificatelor de emisii în cadrul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii pentru clădiri și transportul rutier. De asemenea, statele membre contribuie cu cel puțin 50 % din costurile totale estimate ale planurilor lor

Bulgaria, Cipru, Finlanda, Germania, Irlanda și Malta sunt țările UE care nu și-au îndeplinit  obiectivele lor naționale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2020.

Cum se alocă banii

Alocărilor financiare către fiecare stat membru UE se vor face pe baza jaloanelor și țintelor convenite și incluse în planurile naționale pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice. Pentru aceasta, statele membre vor trebui să își elaboreze planurile de investiții și costurile estimate ale acestora, ele urmând să fie evaluate și aprobate de Comisia Europeană. Plata alocării financiare va avea loc după îndeplinirea jaloanelor și a țintelor convenite cu statul membru în cauză și devenite obligatorii printr-o decizie de punere în aplicare a Comisiei. Țările pot solicita o dată sau de două ori pe an o plată din partea fondului, care va trebui să fie însoțită de dovezi privind atingerea obiectivelor asumate. 

De ce se va ține seama

Metodologia de calcul a alocării financiare maxime pentru fiecare țară va ține seama de următoarele variabile:

- populația expusă riscului de sărăcie care trăiește în zone rurale (2019);

- emisiile de dioxid de carbon generate de arderea combustibililor de către gospodării (media pentru perioada 2016-2018);

- procentul gospodăriilor expuse riscului de sărăcie care au restanțe la plata facturilor la utilități (2019);

- populația totală (2019);

- VNB-ul (venitul pe cap de locuitor al statului membru), măsurat în funcție de standardul puterii de cumpărare (2019);

- cota-parte din emisiile de referință în temeiul articolului 4 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/842 pentru sectoarele reglementate de capitolul IVa din Directiva 2003/87/CE (media pentru perioada 2016-2018).

Investiții de 350 de miliarde de euro anual

Comisia Europeană a estimat că vor fi aproximativ 350 de miliarde de euro investiți anual suplimentar în sistemul energetic până în 2030 pentru a îndeplini obiectivul UE de reducere a emisiilor nete de carbon cu cel puțin 55% față de nivelul din 1990, iar până în 2050 să se ajungă la o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor. Din aceste investiții, aproximativ 130 de miliarde de euro sunt prevăzute a fi cheltuite în sectorul transporturilor și 110 miliarde de euro - în sectorul clădirilor. 

Cum arată sărăcia energetică la români. Acum e mai grav

Ultimele date disponibile în ceea ce privește sărăcia energetică la români sunt de anul trecut, înainte de intrarea pe spirala de creștere a prețurilor din ultimele luni. De exemplu, chiar și fără creșterile de prețuri, anul trecut pentru 43% din familii achitarea facturilor la energia electrică și termică constituia o povară foarte grea pentru bugetul familiei. Nu mai puțin de 13% din familii treceau sub pragul de sărăcie după ce își achitau facturile la energia electrică și termică. De asemenea, aproape 12% dintre ele practicau sub-consumul, adică familiile consumau mai puțină energie decât minimumul necesar pentru un trai confortabil. Pe de altă parte, 10% din familii nu își putea încălzi corespunzător locuințele, iar aproape 14% din gospodării aveau datorii la plata facturilor.