Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Grupul energetic ceh CEZ a decis să se retragă până la sfârşitul anului din proiectul construcţiei reactoarelor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă.
"Decizia de retragere a fost aprobată deja de board-ul CEZ şi am notificat-o în Acordul Investitorilor (un document încheiat în 2008 de partenerii acestui proiect ¬ n.r.)", a declarat Adrian Borotea, directorul de afaceri corporative al CEZ România, citat de Mediafax.
Grupul motivează că vrea să caute în alte state din regiune proiecte cu un risc mai mic şi care să asigure o recuperare mai rapidă a sumelor investite.
ÎNTÂRZIERI DE DOI ANI
În planurile iniţiale, reactorul 3 trebuia să intre în funcţiune în 2014, iar cea de-a patra unitate în 2015. EnergoNuclear, compania mixtă care va construi reactoarele, a scos la licitaţie lucrările de inginerie şi construcţie a celor două reactoare, estimând proiectul la 3,2 miliarde de euro, fără TVA.
Compania aşteaptă până la 15 decembrie ofertele. Numai că în anunţul public data de intrare în funcţiune era trecută ca 2017, cu doi ani de întârziere faţă de anunţul iniţial.
În decursul acestor doi ani, grupul CEZ a criticat de câteva ori lentoarea şi răzgândirile Guvernului în privinţa reactoarelor. Iniţial, în 2007, se stabilise ca Nuclearelectrica să participe doar cu activele de pe platforma de la Cernavodă şi să aibă 20% din companie. Dar în 2008, ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, a schimbat datele, cerând ca Nuclearelectrica să aibă majoritate. El a motivat decizia printr-un sondaj care arăta că locuitorii zonei au mai mare încredere în siguranţa proiectului dacă statul este majoritar. Au urmat alte negocieri, alt timp pierdut. Nuclearelectrica a ajuns la 51%, iar CEZ (Cehia), RWE (Germania), Enel (Italia) şi GDF SUEZ (Franţa) au fiecare câte 9,15% din titluri. ArcelorMittal România şi Iberdrola deţin câte 6,2% din acţiuni.
POVESTEA RĂZGÂNDIRILOR DE MILIARDE DE EURO
Numai că între timp statul s-a răzgândit din nou, după ce criza economică a lovit ţara, iar banii din Fondul de Dezvoltare, de unde trebuia făcută investiţia sa de 2 miliarde de euro, s-au evaporat. După scandalul politic legat de dispariţia banilor din privatizări, statul a rămas să se întrebe cum va face investiţia. În ultimii doi ani s-au avansat diverse propuneri, cum că Fondul Proprietatea, deţinut în majoritate de stat, să investească în cele două reactoare. Sau să se constituie Fondul Român de Investiţii din vânzarea unor participaţii minoritare ale statului din energie sau din valorificarea certificatelor de emisii ale României. Din acestea s-ar fi obţinut 2-4 miliarde de euro, bani care să fi fost investiţi în diverse proiecte de infrastructură. Fostul ministru al Economiei Adriean Videanu ar fi vrut ca acest fond să se numească Fondul de Investiţii în Energie şi să investească banii în acest sector.
Între timp, statul trebuie să renegocieze din nou cu partenerii săi participaţia, ceea ce ar însemna o cotă mai mică pentru stat şi, deci, investiţii şi riscuri mai mari pentru companiile participante.
Cele două unităţi nucleare vor cumula aproximativ 1.400 MW, ceea ce va dubla puterea instalată în centrala de la Cernavodă, operată de compania de stat Nuclearelectrica. Nuclearelectrica asigură acum circa 18% din consumul naţional de energie electrică.
