Economia rusească se face și mai mică în al  treilea trimestru: mai scade cu 7%

Banca Centrală a Rusiei (CBR) a dat publicității primele estimări privind mersul economiei în al treilea trimestru al anului (T3). Pe lângă reducerea PIB-ului cu 7%, Banca Centrală subliniază că inflația își va tempera creșterea.  Pe de altă parte, analiștii băncii nu se așteaptă la noi sancțiuni serioase impuse Rusiei și nici la declanșarea unei recesiuni globale. Având în vedere aceste perspective, procesul de reducere dobânzii de referință ar trebui să continue, arată raportul, după ce ultima reducere a dobânzii operate de CBR  a avut loc pe 22 iulie.

Cifra 4 % a fost scăderea economică a Rusiei în al doilea trimestru al anului, arată  CBR în raportul său

CBR mizează pe temperarea creșterii inflației, aceasta urmând să ajungă la 14,6% pe an la sfârșitul lunii septembrie, după ce anterioara estimare indică o inflație de 15,6%.

Prognoze mai bune pentru sfârșitul anului

Potrivit raportului „O recesiune economică mai lungă, dar mai puțin dureroasă”,  prognoza actualizată pentru sfârșitul acestui an indică o scădere economică de 4-6% față de 8-10% cum indica anterioara prognoză, iar inflația ar putea fi de 14-17%, în scădere de la 18-23%.

În scenariul de bază, CBR presupune că cele mai negative prognoze nu se vor îndeplini, mai ales că nu se așteaptă la noi sancțiuni economice majore impuse Rusiei de Statele Unite și Uniunea Europeană.

Deprecierea rublei, imposibil de evitat

De asemenea, CBR nu se așteaptă la o recesiune globală. „Scenariul de bază presupune că o politică monetară echilibrată va permite celor mai mari economii să evite o recesiune majoră. Dar riscurile acestui scenariu sunt înclinate către o creștere mai slabă și niveluri mai scăzute de producție în trimestrele următoare”, arată raportul citat. Cu toate acestea, CBR a inclus ambele probabilități în lista de riscuri potențiale pentru prognoza de bază, indicând că amândouă variantele ar putea avea ca efect deprecierea rublei.

T3, punctul culminant al scăderii PIB

Îmbunătățirea prognozei CBR reflectă imaginea economiei ruse care a rezistat în prima jumătate a anului și începutul celui de-al treilea trimestru mai mult decât se aștepta, în timp ce se confruntă cu presiunea sancțiunilor și izolarea internațională. „Drama recesiunii economice din 2022, în ceea ce privește amploarea căderii și traiectoria extinsă de redresare, seamănă până acum mai mult cu criza din 2015 (cu o scădere a PIB-ului cu 2%) decât cu eșecul profund din 2009 (aproape 8%)”, a spus economistul șef al Renaissance Capital în Rusia și CSI, Sofia Doneț, citat de intellnews.com. Concluziile pe termen scurt ale experților s-au rezumat la faptul că al treilea trimestru va fi punctul culminant al scăderii PIB (asta reiese și din prognoza Băncii Centrale).

Șocul petrolier lovește Moscova în 2023

Dar pe o „traiectorie mai lungă de recesiune”, noi încercări așteaptă economia, cea mai grea fiind reducerea drastică a importurilor de petrol rusesc în UE, măsură care va intra în vigoare la sfârșitul acestui an. Acest lucru ar putea declanșa un al doilea val de contracție a PIB-ului. UE intenționează să reducă cu două treimi importurile de țiței rusesc până 5 decembrie și cu aceeași cantitate produsele rafinate, dar în acest caz răgazul acordat expiră pe 5 februarie 2023.

Rata dobânzii de politică monetară, redusă la 7% până la sfârșitul anului

Combinația dintre accelerarea recesiunii economice și încetinirea inflației face ca reducerile ulterioare dobânzii de politică monetară să fie aproape inevitabile. Următoarea ședință a consiliului de administrație al CBR privind rata dobânzii cheie va avea loc pe 16 septembrie. Cel mai recent sondaj Reuters de la sfârșitul săptămânii, citat de intellnews.com, sugerează că până la sfârșitul anului rata va fi redusă cu încă un punct procentual, de la 8% până la 7%.

Cum arată economia UE

În timp ce economia Rusiei a înregistrat o scădere în acest an, Produsul Intern Brut al Uniunii Europene a înregistrat o creştere de 0,7% în primele trei luni ale acestui an comparativ cu trimestrul precedent, în timp ce în zona euro, acesta a înregistrat o creştere de 0,6%.  Potrivit ultimelor date comunicate de Eurostat, în al doilea trimestru creșterea economic în zona euro a urcat la 0,7%, cu mult peste estimările inițiale care indicau o creștere de 0,2. În rândul statelor membre UE, cel mai semnificativ avans al economiei în primul trimestru din 2022, comparativ cu precedentele trei luni a fost înregistrat în Irlanda (10,8%), România (5,2%) şi Letonia (3,6%), singurele scăderi fiind în Suedia (minus 0,8%), Franţa (minus 0,2%) şi Danemarca (minus 0,1%).

Germania, în pragul unei recesiuni

Economia germană a stagnat în al doilea trimestru al acestui an comparativ cu primul trimestru, potrivit Oficiului federal de statistică (Destatis),  în condițiile în care războiul din Ucraina, pandemia și întreruperile de aprovizionare au adus cea mai mare economie europeană în pragul unei recesiuni. Conform unei estimări preliminare, Produsul Intern Brut al Germaniei a rămas nemodificat în perioada aprilie-iunie, după o creştere de 0,8% în primele trei luni ale anului, pe fondul inflaţiei record. Inflaţia în această țară a atins în luna iunie la 8,5%, cel mai ridicat nivel din ultima ultima jumătate de secol.

Economia Franței a accelerat în T2

În primul trimestru al acestui an, Franța, un alt motor al economiei europene, s-a confruntat cu o creștere economică lentă și o majorare puternică a inflației. Creșterea economică din primul trimestru a fost de numai 0,1%, dar pentru al doilea trimestru Italia a raportat deja o creștere de 1%. La sfârșitul primului trimestru, rata inflației ajunsese la 4,5%, un nivel nemaiîntâlnit din 1980.

Inflaţie record și în Italia

În Italia, preţurile de consum au crescut în iunie cu 8% pe bază anuală, împinse în sus de costul în creştere a energiei, iar inflaţia a ajuns la cel mai înalt nivel din ianuarie 1986. În ciuda efectelor războiului din Ucraina asupra economiei, Banca Centrală a Italiei şi-a revizuit în sus, la mijlocul lunii iulie, previziunile privind creşterea în 2022, mizând pe o majorare a PIB cu 3,2%, de la 2,6% conform previziunilor anterioare.

La 1 august, rezervoarele pline 69%

Depozitele de gaze ale Uniunii Europene erau pline în proporție de 69% la 1 august, în timp ce nivelul importurilor se află la aproximativ jumătate din media perioadei 2015-2020. Importurile din Rusia sunt în această perioadă cu mult sub cele mai scăzute niveluri din ultimii șapte ani, ele fiind sub 1.000 de metri cubi pe zi. În ultimii șapte ani cel mai scăzut nivel al importurilor în această perioadă a fost de 2.000 de metri cubi pe zi. În același timp, importurile din Norvegia au compensat și se află în prezent la cel mai înalt nivel din ultimii șapte ani, cu aproximativ 2.800 de metri cubi pe zi. De asemenea, se importă cantități record de GNL, acestea fiind în prezent la aproximativ 3.000 de metri cubi pe zi, după ce ajunseseră la 4.000 de metri cubi la scurt timp după începutul războiului în Ucraina în februarie.

Rusia, cu mâna pe robineții gazoductelor

Datorită rezervelor mari de GNL, Europa este încă pe cale să ajungă la 80% grad de umplere a depozitelor până la termenul limită de 1 octombrie asumat de Comisia Europeană, dar planul ar putea fi dat peste cap dacă Rusia taie complet furnizarea gazelor. În cursul lunii iulie, Rusia a redus cu 20% debitul gazului prin gazoductul Nord Stream 1 care leagă portul rusesc Vyborg de portul german Greifswald, pe o distanță de 1.200 de kilometri, pe sub Marea Baltică. Conducta are o capacitate de transport de 55 de miliarde de metri cubi pe an și este foarte importantă pentru Germania. De asemenea, și conducta Yamal - Europa, care trimite gaz rusesc în vestul continentului pe ruta (Rusia-Belarus-Polonia-Germania), cu o capacitate de 20 de miliarde de metri cubi pe an, a fost mai mult închisă datorită sancțiunilor reciproce dintre Rusia și Polonia. Conducta servește și pentru a trimite gaz din Germania în Polonia în regim de curgere inversă. Conductele ucrainene continuă să funcționeze, dar cu rate mult sub cele medii din ultimii șapte ani și trimit în prezent puțin peste 200 de milioane de metri cubi pe zi, aproximativ o treime din capacitatea lor de transport, conform acordului de tranzit reînnoit în 2019 cu Gazprom. În ceea ce privește conducta TurkStream, ea operează peste nivelurile medii din ultimii șapte ani, dar conducta are o capacitate totală de numai 32 de miliarde de metri cubi, din care 15 miliarde de metri cubi de gaz sunt dedicate aprovizionării Turciei, restul fiind destinate Serbiei, Bulgaria și Ungaria.