Energia devine un lux: România, pe primul loc la prețuri raportate la venituri

Această schimbare majoră are efecte directe asupra facturilor la energie și asupra modului în care statele își protejează cetățenii.

România se află într-o poziție paradoxală: are unele dintre cele mai mari prețuri la energie raportate la puterea de cumpărare, dar unele dintre cele mai mici ajutoare din Uniunea Europeană, se arată într-o analiză a lui Dumitru Chisăliță, președinte AEI.

Sfârșitul plafonărilor europene

Mecanismul european de plafonare a prețului gazului a expirat la 31 decembrie 2024. În perioada crizei energetice (2022–2023), statele vest-europene au preferat să-și protejeze cetățenii prin subvenții directe, reduceri de taxe și tarife sociale, nu prin plafonări artificiale.

Exemplul Germaniei este relevant:

• 47 miliarde € – subvenții directe

• 80 miliarde € – „price brake” (costuri mutate în viitor)

• 19 miliarde € – taxe și contribuții la care statul a renunțat

Raportat la populație, fiecare german a beneficiat de 1.717 euro (858 €/an).

În România, în schimb:

• statul nu a redus taxe

• a încasat cu 270% mai mult TVA

• a plătit subvenții de 37,3 miliarde lei

Rezultatul: fiecare român a primit un beneficiu mediu de doar 386 euro (96 €/an), iar statul a câștigat circa 10 miliarde € din „protejarea” populației.

România – campioană la prețuri mari, codașă la ajutoare

Potrivit datelor pentru iulie 2025, România are cel mai mare preț la electricitate din UE raportat la puterea de cumpărare:
0,4742 €/kWh, aproape de 4 ori mai mare decât în Malta sau Ungaria.

Cu toate acestea, ajutorul anual pentru o gospodărie vulnerabilă în România este:

doar 120 – 250 € pe an

Comparativ:

• Grecia: 600 – 1.800 €

• Franța: 400 – 1.000 €

• Danemarca: 565 – 1.300 €

• Malta: 600 – 1.200 €

• Irlanda: peste 1.000 €

România oferă de 5 ori mai puțin ajutor decât țările cu prețuri mai mici.

Cum arată sprijinul energetic în UE în 2026

În doar 4–5 țări mai există sprijin universal pentru toți consumatorii:

• Croația

• Polonia

• Slovacia

• Ungaria

• România (doar la gaze, până în martie)

Restul UE a trecut la:
tarife sociale
vouchere
ajutoare pentru încălzire
subvenții țintite pentru vulnerabili

Social Climate Fund – noua plasă de siguranță

În 2026 devine operațional Social Climate Fund, un fond european dedicat sprijinirii gospodăriilor afectate de costurile tranziției energetice. Nu este un plafon de preț, ci un mecanism de cofinanțare care:

• nu distorsionează piața

• ajută direct familiile vulnerabile

• permite ajutoare de până la 1.800 € pe an

Țările care îl vor implementa eficient (Franța, Grecia, Danemarca, Irlanda) vor putea proteja populația fără a sabota investițiile în energie curată.

De ce România riscă să rămână izolată

Menținerea schemelor universale de plafonare în România contravine direcției UE, pentru că:

• este fiscal nesustenabilă

• blochează investițiile în eficiență energetică

• contravine politicilor climatice

Mesajul Bruxelles-ului este clar:
nu mai subvenționați pe toată lumea, ci ajutați pe cei care au cu adevărat nevoie.

În 2026, Europa a ales protecția socială țintită, nu prețuri artificiale. România rămâne una dintre puținele țări care încă aplică modele vechi, dar cu costuri mari și beneficii mici pentru cetățeni.

Dacă nu își aliniază politicile la noile realități europene, românii riscă să plătească printre cele mai mari facturi din UE, cu cel mai mic sprijin real.

Citește pe Antena3.ro

Orașul din România care nu mărește impozitul pe locuințe. Primar: „Locuirea este drept fundamental, mersul cu mașina e opțional”