Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Eurodeputații se așteaptă ca aplicarea noilor reguli să aibă ca rezultat creșterea reală a salariilor și va contribui la reducerea sărăciei în muncă și a diferențelor de remunerare între femei și bărbați. Pentru cei 1,5 milioane de angajați români plătiți cu salariul minim pe economie, viitoarea directivă va trebui să aducă o creștere a acestuia deoarece stabilirea lui se va face în strânsă corelație cu coșul minim de consum. România are și acum o lege care prevede legarea salariului minim de acest coș, dar după adoptarea ei în 2020, toate guvernele au ignorat-o, pentru că această corelarea este opțională, după cum se precizează chiar în lege.
Proiectul pentru stabilirea salariilor minime, agreat de negociatorii statelor UE, prevede o serie de reguli obligatorii pentru cele 21 de state europene unde ele există. În aceste cazuri, se va impune o transparenţă sporită a modalităţii de stabilire a salariului minim şi se va acționa pentru creşterea lui. Pentru cele şase state din UE unde nu există salarii minime (Austria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Italia şi Suedia), introducerea salariului minim nu va fi obligatorie, în condițiile în care aici ele sunt stabilite prin negocieri colective. Cele 21 de state vizate vor trebuie să evalueze, cu ajutorul unui coş minim de bunuri şi servicii stabilit la preţuri reale, dacă salariul minim legal existent este suficient pentru un nivel de trai decent. Se va ţine seama de condiţiile socio-economice, de puterea de cumpărare, de nivelul productivităţii şi de dezvoltarea pe termen lung, potrivit Parlamentului European.
Ce ar însemna pentru noi viitoarea directivă europeană
În prezent, stabilirea salariului minim în România se face în urma unui simulacru de negocieri între Guvern și marile confederații. În final, Executivul stabilește din pix valoarea acestui pentru anul în curs, invocând de fiecare dată puținătatea resursele financiare pe care le are bugetul de stat. Asta face ca de fiecare dată majorarea lui să fie stabilită arbitrar, ignorând convergența cu valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent. Totuși, avem și noi o lege care obligă guvernanții să stabilească acest venit în corelație cu valoarea coșului minim de consum, numai că ea a fost ignorată imediat după adoptare de toate guvernele. Odată cu aplicarea noii directive, Guvernul va fi obligat să țină cont de acest coș de bunuri și servicii la stabilirea salariului minim. În România, statisticile arată că salariul minim pe economie acoperă doar jumătate din valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent. În ultimii 10 ani, numărul salariaților plătiţi cu salariul minim a crescut de aproape patru ori, în timp ce valoarea salariul minim brut s-a majorat doar de aproape patru ori, de la 670 de lei, la 2.550 de lei. Evoluția lui arată o îndepărtare tot mai mare de valoarea coşului minim de consum necesar unui trai decent, fapt ce a dus la creșterea sărăciei salariale, ea afectând astăzi unul din patru angajați.
Legea există, dar niciun Guvern nu a aplicat-o
În luna august a anului 2020 a intrat în vigoare Legea nr. 174/2020, prin care a fost modificată și completată Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 217/2000 privind aprobarea coşului minim de consum lunar. Astfel, din 2021, salariul minim trebuia să se calculeze, în principal, în baza coşului minim de consum pentru un trai decent, iar valoarea sa este calculată anual de Institutul Naţional de Statistică. Cu toate acestea, începând cu Guvernul Orban, toate continuă să nu se uite la această lege. La rândul său, nici Institutul Național de Statistică nu a stabilit valoarea coșului minim în ultimii trei ani, dar invocă o serie de erori legislative. Reamintim că în februarie anul acesta, Avocatul Poporului atrăgea atenţia că salariul minim brut pe ţară garantat în plată, de 2.550 de lei pentru anul 2022, este mai mic decât coşul de consum pentru o persoană adultă singură, de 2.708 lei. Astfel, Avocatul Poporului aprecia într-un raport că, din informaţiile analizate cu privire la coşul minim de consum pentru un trai decent în luna septembrie 2021 reieșea că pentru o persoană adultă singură acesta era de 2.708 lei pe lună, pentru o familie de doi adulţi fără copii era de 4.417 lei, pentru o familie de doi adulţi şi un copil este de 5.993 de lei pe lună, iar la o familie de doi adulţi şi doi copii - de 7.234 de lei pe lună.
Avem cea mai mare impozitare a forței de muncă din UE
Deși din punctul de vedere al salariului minim brut, românii nu au cele mai mici salarii din UE totuși, dacă ne referim la salariul net, lucrurile se schimbă. Motivul este impozitarea excesivă a forței de muncă în România. De exemplu, un raport realizat de firma de consultanță KPMG în 2019 arăta că România avea cel mai ridicat cost fiscal pentru angajat (40,85%) din cele 26 de țări analizate, semnificativ mai mare decât cota efectivă de impozitare din alte țări din Europa Centrală și de Est: 17,86% (Slovacia), 22,40% (Bulgaria), 29,29% (Polonia) și 33,5% (Ungaria). Situația nu s-a schimbat de atunci, ba din contră, în România s-a înrăutățit după ce Guvernul a decis supraimpozitarea contractelor part-time de la 1 august, o inovație în domeniul fiscalității la nivelul UE. Cu circa 1,5 milioane de angajaţi plătiţi cu salariul minim pe economie dintr-un total de aproximativ 5,7 milioane de salariați, România are o pondere de 26% a angajaților cu venituri minime. Statistica arată că stăm foarte prost și la acest capitol, având în vedere că media europeană este de 17%.
Citește pe Antena3.ro
Harta sărăciei în UE: de la 363 de euro/lună la 2.313 euro
În Uniunea Europeană există dezacorduri puternice asupra salariului minim, din cauza sistemelor naţionale diferite de stabilire a acestora. Bulgaria are cel mai mic salariu minim brut din UE, conform datelor Eurostat din iulie 2022, el fiind de 363 de euro/lună. Pe următoarea poziție, de la coadă, se afla Letonia, cu 500 de euro, urmată de Ungaria, cu 503 euro, și România, cu 515 euro. Înaintea noastră se poziționează Croația, cu 622 euro, și Polonia, cu 641 de euro. La polul opus, pe prima poziție în topul țărilor cu cel mai mare salariu minim se află Luxemburg cu 2.313 euro/lună, o poziție pe care această țară o ocupă de foarte mult timp.
Între 10 și 20 de milioane de muncitori ar beneficia de majorarea salariului minim la nivelul UE după aplicarea noii directive, iar în mai multe țări prevederea ar duce la îmbunătățirea nivelului de protecție socială. Asta ar avea ca rezultat o reducere cu peste 10% a sărăciei persoanelor încadrate în muncă și cu aproximativ 5% a diferenței de salarizare între femei și bărbați. Evident, o majorare a salariului minim va avea o serie de efecte negative, precum creșterea șomajului, dar se estimează că impactul va fi unul extrem de limitat, de 0,5% din totalul forței de muncă ocupate. Excepție fac trei state, printre care și România, unde se estimează că șomajul va crește cu 1%.
Agendă încărcată pentru eurodeputați
Pe lista de priorități a europarlamentarilor pentru sesiunea care stă să înceapă mai figurează și alte proiecte foarte importante care vor remodela fața UE în anii următori:
- În primul rând, se așteaptă ca Parlamentul European să voteze măsuri pentru a reduce dependența UE de combustibilii fosili din Rusia și pentru a crește producția de energie verde, inclusiv noi reguli privind sursele regenerabile și eficiența energetică.
- Eurodeputații urmează să dea undă verde regulilor care stabilesc introducerea unui încărcător unic pentru dispozitivele electronice, cum ar fi telefoanele mobile, tabletele și căștile. Până în toamna anului 2024, USB Type-C va deveni încărcătorul standard în UE, indiferent de producător.
- Vor fi adoptate noi reguli privind utilizarea inteligenței artificiale (IA). Așa-numitul Act al Inteligenței Artificiale ar trebui să deblocheze potențialul AI în domenii precum sănătatea, mediul și schimbările climatice.
- O altă prioritate este adoptarea unui proiect pentru creșterea parității în consiliile de administrație din marile companii. Directiva privind femeile în consiliu va introduce proceduri de recrutare transparente în companii, astfel încât cel puțin 40% din posturile de director neexecutiv sau 33% din toate posturile de director să fie ocupate de femei.
- De asemenea, eurodeputații vor începe negocierile cu Consiliul European pe marginea proiectului de Directivă privind transparența salariilor, care ar obliga anumite companii să dezvăluie salariile bărbaților și femeilor aflați în aceeași funcție, facilitând compararea lefurilor.
- Deputații europeni vor vota un cadru legal pentru cripto-activele din UE. Regulile convenite de Parlament și Consiliu European în iunie includ măsuri împotriva manipulării pieței și prevenirea spălării banilor, finanțării terorismului și a altor activități criminale. De asemenea, își propun să informeze mai bine consumatorii cu privire la riscurile, costurile și taxele legate de cripto-active, inclusiv criptomonede și jetoane (NFT).
- Europarlamentarii vor propune o nouă directivă pentru îmbunătățirea drepturilor lucrătorilor platformelor digitale, precum Uber și Deliveroo. Normele propuse urmăresc să se asigure că acestor lucrători li se acordă statutul de angajați. Se estimează că nouă din zece platforme din UE clasifică în prezent persoanele care lucrează prin intermediul acestora ca lucrători independenți. Din cele 28 de milioane de oameni care lucrează prin intermediul platformelor digitale, 5,5 milioane ar putea fi clasificate greșit în prezent.
- Deputații europeni vor începe să analizeze cele 49 de propuneri de reformă a UE prezentate de participanții la Conferința privind viitorul Europei, care a avut loc în luna mai.
