Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sub spectrul declanşării procedurilor de infringement şi, eventual, a unor amenzi consistente aplicate de Comisia Europeană, ne-am obişnuit ca Guvernul, oricare a fost el în ultimii ani, să reacţioneze pe ultima sută de metri. Încropeşte rapid, pe genunchi, cum se spune, o strategie căreia i se lipeşte eticheta de „naţională”, după care începe aburirea celor de la Bruxelles. Că ea nu va fi niciodată dusă la bun sfârşit, o ştie tot românul şi, probabil, au înţeles acest lucru şi oficialii UE. Unul dintre ultimele avertismente primite de la Comisia Europeană se referă la strategia de renovare a clădirilor.
Comisia Europeană a decis la începutul lunii decembrie să trimită României mai multe scrisori de punere în întârziere pentru nerespectarea unor obligaţii. Printre acestea se numără şi cea referitoare la netransmiterea Strategiei naționale pe termen lung de renovare a clădirilor, deşi termenul-limită a expirat pe 10 martie.
Termene futuriste
Citește pe Antena3.ro
Guvernul a reuşit însă ca pe 26 noiembrie să adopte Strategia de renovare pe termen lung (până în 2050), iar următorul Parlament va avea acum sarcina să adopte, sau nu, documentul. Cifrele şi termenele în jurul cărora este fundamentat documentul nu vor deveni însă niciodată realitate. Noua strategie propune renovarea a 340.000 de clădiri, conform scenariului recomandat de document, iar din acestea aproape 310.000 sunt imobile rezidenţiale. De exemplu, anul trecut, prin Programul național privind creşterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, adoptat prin OUG nr. 18/2009, au fost finalizate lucrările de anvelopare la numai 23 de blocuri. Cum strategia are ca termen-limită anul 2050, asta ar însemna ca în fiecare an să fie renovate peste 10.300 de blocuri. Dacă însă vom păstra un ritm apropiat celui înregistrat anul trecut, atunci strategia devine una pe termen nedeterminat. Vom avea nevoie de 15.000 de ani.
Pentru prima perioadă a implementării, până în anul 2030, este nevoie de aproximativ 5 miliarde de euro, iar până în 2050, de 13 miliarde de euro.
Care este procedura Comisiei Europene
În cazul în care răspunsul statului membru UE este considerat nesatisfăcător în urma scrisorii de punere în întârziere, sau în lipsa unui răspuns din partea statului membru respectiv, Comisia trimite un aviz motivat, solicitând statului respectiv să se conformeze într-un termen dat. În cazul în care nu se conformează avizului motivat, Comisia inițiază procedura contencioasă, prin sesizarea Curții de Justiție. Atunci când sesizează Curtea de Justiție în temeiul articolului 258 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) pentru că un stat membru nu și-a îndeplinit obligația de notificare a măsurilor de transpunere a unei directive, Comisia poate să propună sancțiuni pecuniare, în temeiul articolului 260 alineatul (3) din TFUE.
Sectorul construcțiilor este cel mai mare consumator de energie din Europa și este responsabil pentru 36% din emisiile de gaze cu efect de seră generate în UE.
