Năpădită de buruieni, Tabăra Năvodari s-a mutat pe holurile tribunalelor

Vremurile de glorie ale taberei școlare de la Năvodari, locul unde sute de mii de copii îşi petreceau vacanțele până în 1989, au apus demult. Circa 100.000 de elevi veneau în fiecare an în acele vremuri în tabăra de la malul mării, dar acum numărul lor nu depășește cîteva mii. Subtilizată din patrimoniul Uniunii Generale a Sindicatelor din România (UGSR) de către confederațiile sindicale apărute după revoluție, Tabăra Năvodari s-a transformat în paradisul buruienilor în lipsa investițiilor. Ea continuă să fie însă de ani de zile subiect de dispută în justiție între cei care își revendică dreptul de proprietate asupra ei. Deşi tabăra mai are doar câteva spaţii de cazare, interesul unora gravitează în jurul celor câteva zeci de hectare de teren aflate într-o zonă în plină dezvoltare turistică.

Situaţia juridică a Taberei de la Năvodari este una complicată, pe rolul instanțelor fiind mai multe procese. Ceea ce este însă foarte sigur este faptul că ea este deținută de Uniunea Generală a Sindicatelor din România, organizație care legal nu a fost desființată niciodată. Ea a devenit proprietarul terenului în suprafața de 58,86 de hectare prin Hotărârea Consiliului de Miniștri al RSR nr. 929/1971. Prin această hotărâre i se transmitea UGSR, pe o durată nedeterminată, terenul respectiv din administrarea județului Constanță. Cât de legală a fost ulterior preluarea taberei din patrimoniul UGSR de către noile confederații sindicale ne spune chiar DNA, care pe 19 septembrie 2011 a emis o rezoluţie în care se subliniază că „o parte a mişcării sindicale, respectiv CNSLR, prin Victor Ciorbea, CNS Cartel Alfa, prin Bogdan Hossu, şi CSI Fraţia, prin Miron Mitrea, au întocmit o declaraţie prin care îşi asumă, fără nici un titlu sau mandat din partea celorlalte confederaţii sindicale, şi cunoscând lipsa unui titlu legal de dobândire a proprietăţii, deplina răspundere asupra patrimoniului sindical”. În aceste condiţii, mai notau procurorii DNA, fără niciun drept, confederaţiile menţionate încheie la 7.11.1991 un act intitulat „Tranzacţie Generală” prin care îşi împart frăţeşte banii și patrimoniul UGSR. Mai mult, DNA arată în rezoluție că încheierea documentului intitulat „Tranzacţie Generală” s-a făcut în fals după ce semnătura președintelui Comitetul Naţional Provizoriu de Organizare a Sindicatelor Libere din România, Ştefan Călinescu, a fost falsificată de o persoană care nu avea nicio calitate de reprezentare. De altfel, cel care a falsificat semnătura (Ilie Porojan - n. red) şi-a şi recunoscut fapta în faţa instanţei. Odată preluat patrimoniul, în 1992 confederațiile sindicale au înființat societatea de turism SIND România SRL care a preluat și gestionarea Taberei Năvodari.

„UGSR există, nu a fost desfiinţat (niciodată), are un patrimoniu propriu, de care a fost deposedat fraudulos”

Rezoluţia DNA, semnată de procurorul Claudia Roşu

Primăria preia dezastrul lăsat de SIND

Exasperată de dezastrul în care se scufundase tabăra sub managementul SIND România, Consiliul Local Năvodari a decis în 2011 să preia tabăra, odată cu apariţia legislaţiei prin care s-au înfiinţat Unităţile Administrativ Teritoriale (UAT-uri)  constituind în acest sens o societate, SC Tabăra Năvodari. Odată preluată s-au făcut o serie de investiţii aici, ne spune fostul edil edil al orașului Năvodari, Matei Nicolae, cel la a cărui iniţiativă primăria a preluat tabăra. “Noi, la primarie, le-am luat celor de la SIND România taxa de folosinţă asupra terenului şi construcţiilor pentru că societatea nu avea titlu de proprietate. Altfel le luam impozit pe teren şi pe clădiri. Cei de la SIND România nu aveau titlul de proprietate, aşa că au făcut o declaraţie pe propria răspundere că ei sunt deţinătorii terenului şi al clădirilor”, susţine acesta.

Ani de procese şi o hotărâre ciudată

Decizia primăriei de a prelua terenul taberei a fost imediat contestată de SIND România şi după ani de procese, Judecătoria Constanţa decide pe data de 3 mai 2018 ca acesta să se întoarcă la SIND România. “Decizia Judecătoriei Constanţa nu a ţinut însă cont de rezoluţiile DNA 95P/2011 şi 197P/2011 care arată că SIND România a intrat în posesia terenului prin fals şi uz de fals deoarece procesul verbal din 4.07.1990 prin care patrimoniul UGSR a fost împărţit între confederaţiile sindicale CNSLR, CSI Frăţia şi Cartel Alfa  are un caracter fals. Mai trebuie să se ştie că rezoluţia DNA  95P/2011 a fost contestată imediat în instanţă de către Cartel Alfa şi CNSLR Fraţia, dar au pierdut definitiv şi irevocabil procesul. Dovadă este sentinţa sentinţa 709/F/2011 care a menţinut caracterul definitiv al Rezoluţiei 95/P/2011”, ne-a declarat Dragoş Frumosu, preşedintele Confederaţiei Generale a Muncii-Uniunea Generală a Sindicatelor din România (CGM-UGSR), organizaţie pe care instanţa a recunoscut-o ca drept continuatorul UGSR. Fostul edil al oraşului Năvodari este şi mai vehement şi susţine că în spatele celor de la SIND România se ascund mari interese imobiliarde de fapt.

Decizia Judecătoriei Constanţa, suspendată

Decizia Judecătoriei Constanţa a fost şi ea la rândul ei contestată la Tribunalul Constanţa pe data de 19 iulie de către societatea Tabăra Năvodari, CGM-UGSR şi primăria Năvodari. În consecinţă, Tribunalul Constanţa ia pe 20 iulie 2018 decizia să suspende hotărârea Judecătoriei Constanţa până la judecarea contestaţiei.

Instanţa spune una, SIND România face alta

În ciuda acestei hotărâri, cei de la SIND România au început să acţioneze ca stăpâni ai locului. „Cei de la SIND România au ignorat Decizia nr. 4/20 a Tribunalului Constanţa. Au inceput deja să promită angajaţilor taberei salarii mai mari dacă trec la ei, au început să treacă contractele de prestări servicii încheiate de societatea Tabăra Năvodari pe numele lor. De asemenea, la hotelul Delfinul din cadrul taberei au intrat cei de la BNS SIND, societatea de turism înfiinţată de confederaţia sindicală BNS, fără niciun fel de calitate. Au intrat pe data de 9 iulie şi au început să încaseze contravaloarea serviciilor prestate de tabără fără niciun drept”, ne-a declarat fostul primar Matei Nicolae.

În 1992 confederaţiile sindicale apărute imediat după 1990, au înfiinţat societatea de turism SIND România SRL, cu capital social 40% în numerar   (fondurile lichide sustrase din conturile UGSR) şi 60% în natură ( imobilele sustrase tot din patrimoniul UGSR). Ulterior, în anul 1993 CNSLR a fuzionat cu CSI Frăţia, rezultând CNSLR-Frăţia, iar în perioada următoare au apărut BNS şi CSDR, care au preluat părţi sociale din SIND România după cum urmează: 37% CNSLR-Frăţia, 28% Cartel ALFA, 17,% BNS şi 17,5% CSDR.

„DNA a constatat că în 1990, prin fals şi uz de fals, a fost luat tot patrimoniul UGSR, în mod fraudulos, de cele patru mari confederaţii sindicale, care au format un SRL - Sind România. Odată cu apariţia legilor proprietăţii şi a legilor administraţiei publice locale, precum şi a Codului Fiscal, dar şi cu apariţia unităţilor administrativ-teritoriale (U.A.T.), tot ce exista pe raza U.A.T.-urilor fără acte opozabile terţilor (hotărâri de guvern, legi, donaţii, acte de proprietate) revenea de drept Primariei. Primaria a preluat terenul taberei şi cladirile construite pe el în baza art. 477, vechiul Cod Civil, Legea 215/2001, Legea 213/1998, şi hotărârea Consiliului Local Năvodari nr. 70/2011.

Matei Nicolae, fost primar al oraşului Năvodari

”Am spus de nenumarate ori ca patrimoniul UGSR a fost preluat prin acte false. Unele instituţii ale statului au facut şi fac deja cercetări. Nu se poate ca 28 de ani să administrezi şi să încasezi profitul. Tabăra de la Năvodari, fără investiţiile făcute de S.C. Tabăra Năvodari acum era ruină în totalitate. În urma acestor investiţii cel puţin 3.000 - 4.000 de elevi vin anual la mare. Există un interes foarte mare din partea unor grupuri sau persoane din randul confederaţiilor sindicale, din cadrul organizaţiei patronale din turism, care probabil beneficieaza şi de un sprijin politic, care doresc sa puna mana pe acest patrimoniu, constituit din cotizatiile membrilor sai. Cum îndrăznesc reprezentanţii celor patru confederatii sindicale să propună acum un proiect de lege care să stabilească regimul juridic al patrimoniului UGSR? Vor sa devină ”albi” după ce timp de 28 de ani numai au încasat, încălcând legea ? Ar fi multe de spus, dar asteptăm ca justiţia să facă dreptate. Solicit încă o dată autorităţilor statului să se autosesizeze în acest caz, care poate reprezinta cel mai mare furt după anul 1990. Membri de sindicat nu cunosc această realitate care a fost bine ascunsă în toţi aceşti ani.

Dragoş Frumosu, preşedintele CGM-UGSR