NEVOIA DE BANI/Decizia unui împrumut, în două săptămâni

Decizia privind un eventual împrumut pe care România îl va accesa de la Comisia Europeană sau de la FMI va fi luată în două săptămâni, a anunţat premierul Emil Boc.

Premierul a explicat că orice acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) trebuie să treacă prin Comisia Europeană, pentru că România este stat membru al UE, însă nu orice acord cu CE trebuie să ajungă şi pe la FMI. "Suntem în discuţii, în două săptămâni vom avea răspunsul în sensul unui acord cu UE sau în sensul şi unui acord cu UE şi cu FMI sau cu o altă structură bancară. Suntem în discuţii în acest moment şi există comitetul de stabilitate bancară, un comitet stabilit prin lege, care face aceste evaluări şi va face nişte propuneri Guvernului, urmând, de asemenea, să avem o discuţie şi cu guvernatorul BNR pentru a lua o decizie în acest sens", a declarat Emil Boc. Preşedintele Traian Băsescu a afirmat că nu este partizanul unui împrumut de la FMI, ci din bani europeni, şi a menţionat că a anunţat Comisia Europeană că România intenţionează să contracteze un împrumut de 6-7 miliarde de euro, sub supravegherea Fondului.

BĂNCILE SĂ FINANŢEZE ECONOMIA
Executivul doreşte ca băncile din România să beneficieze în continuare de linii de finanţare din partea companiilor-mamă. "Guvernul nu doreşte naţionalizarea băncilor, nu aceasta este direcţia corectă. Guvernul va avea însă o analiză foarte serioasă cu BNR şi conducerile băncilor din România, ca liniile de finanţare angajate să fie menţinute. Dorinţa noastră este ca băncile care au participat la procesul de privatizare din România şi care au şi obligaţia cu ceea ce înseamnă statul român să şi le menţină. Aici cred că vom putea găsi soluţii comune, Guvern-BNR-bănci, astfel încât liniile de finanţare să fie menţinute", a spus Boc la lansarea raportului de analiză, sinteză şi prognoză al Societăţii Academice Române. "România 2009, criza economică şi statul de drept." El a mai adăugat că Guvernul nu intenţionează să preia acţiuni la instituţiile bancare în schimbul unor măsuri de sprijinire, procedură care ar presupune o naţionalizare. Preşedintele Băsescu a declarat că băncile-mamă care au acţionariatul majoritar la bănci din România au obligaţia să continue să asigure necesarul de resurse pentru finanţarea activităţilor economice şi a mai spus că statul român nu are obligaţia de a se împrumuta pentru a substitui obligaţiile băncilor-mamă care au acţionariat majoritar la bănci româneşti.

PROBLEME GLOBALE
Criza economică a creat mari probleme şi băncilor-mamă din Austria, Grecia, Belgia care au investit în Europa de Est. După turneul ministrului austriac de Finanţe, Josef Proll, prin România, Croaţia, Bulgaria şi Ucraina, presa din această ţară este îngrijorată că băncile austriece nu pot susţine singure pierderile filialelor, iar statul ar fi nevoit să intervină. Băncile austriece au credite acordate de 230 miliarde euro, echivalentul a 70% din PIB-ul Austriei. Şase bănci europene (UniCredit, Societe Generale, Erste Group, Raiffeisen, Intesa SanPaolo şi KBC Groep) au cerut UE elaborarea unui program pentru Europa de Est care să prevadă ca instituţiile financiare europene precum BERD să asigure împrumuturi şi garanţii pentru băncile din regiune.

BANI DE LA FMI
Şeful FMI spune că un "al doilea val" de state va cădea victimă crizei financiare şi va cere ajutorul FMI. Strauss-Kahn consideră că următoarea victimă a crizei financiare ar putea fi Polonia, însă şi România este considerată una dintre cele mai riscante economii din UE,  notează Telegraph. Majoritatea analiştilor economici consideră că vulnerabilitatea României rezidă din dependenţa de capitalul străin pentru alimentarea dezvoltării, precum şi din nivelul ridicat al creditelor şi cheltuielilor pe piaţa internă, încurajate de politica bugetară.