Nu trebuie să ne împrumutăm peste măsură

Datoria publică a României s-a dublat în ultimii patru ani şi a ajuns aproape de 85 de miliarde de euro. Banca Naţională a decis să lanseze în dezbatere publică problema traiectoriei datoriei publice în următorii ani pentru a evita atingerea pragului critic, care este între 40-45% din PIB. Acum suntem la 38,4%, iar dacă luâm în calcul şi rezerva de bani de la Finnaţe coborâm la 33,8%.

Creşterea continuă a ponderii datoriei în PIB poate deveni periculoasă, contraproductivă şi să ducă spre situaţii extrem de dificile. "Trebuie să conştientizăm că banii împrumutaţi nu sunt donaţi şi că momentul în care trebuie să dai bani înapoi este dramati”, a precizat guvernatorul BNR în cadrul conferinţei de lansare a Raportului asupra Stabilităţii Financiare. Acesta a adăugat că speră ca despre România să nu se facă un clip publicitar cu formula pe care o auzim în prezent pentru Grecia „ne-am culcat bogaţi şi într-o dimineaţă ne-am trezit săraci".

Calculele BNR arată că acum datoria publică este sustenabilă şi poate să mai crească, însă doar odată cu economia, astfel încât ponderea datoriei publice în produsul intern brut (PIB) să rămână constantă. Pragul de semnal care este considerat critic pentru investitori se situează în cazul ţării noastre la 40-45% din PIB. Experţii BNR consideră că trebuie să se stabilească o traiectorie a datoriei publice pe următorii ani, astfel ca aceasta să fie sustenabilă, indiferent de evoluţia creditării, care creşte odată cu economia şi scade în perioadele de stagnare sau de recesiune.

Cum a evoluat datoria publică

România a avut nevoie să împrumute bani în anii crizei pentru a putea face faţă cheltuielilor bugetare.