Oferta Petrom, la limită

Vineri expira oferta de vanzare a 9,84% din titlurile Petrom pe care o deruleaza Ministerul Economiei si nu se prefigureaza rezultate prea bune pentru stat, din cauza interesului slab generat printre investitori.
Termenul pentru vanzarea celor 5,57 miliarde de actiuni Petrom expira la orele 12:00, iar statul a fost nevoit sa isi scada zilele trecute pretentiile in privinta pretului cu 19% sub maximul cerut si sa 'indulceasca' oferta prelungind licenta Petrom de explorare in perimetrul Neptun din Marea Neagra din cauza apatiei. Principalul actionar, OMV, a anuntat deja anterior ca nu este interesat sa isi creasca detinerea de 51%. Nici Fondul Proprietatea, ale carui destine sunt gestionate de Franklin Templeton, nu participa la vanzare, din moment ce deja detine 20,11% din Petrom, iar acest pachet ii depaseste deja 10% din totalul activelor.

Pretul minim de 0,3708 lei pe titlu nu este decat cu 4% sub cotatia bursiera initiala, asa ca cei mai multi investitori asteapta, cel mai probabil, sa cumpere direct de pe Bursa de Valori Bucuresti (BVB), fara a mai completa hartogaria necesara la sediile bancilor sau companiilor de brokeraj. In partea cealalta, Guvernul a trebuit sa duca lupta de convingere cu investitorii institutionali – carora le-a fost rezervat un procent de 85% din totalul ofertei. Cea mai mare companie romaneasca a fost permanent in centrul scandalurilor in ultimii ani, atat din cauza modului in care a fost privatizata, cu redevente fixe pe 10 ani, dar si a politicii de preturi sau inchiderii Arpechim.

Intentiile Executivului de inghetare a pretului carburantilor, expirarea majoritatii licentelor de explorare detinute de companie in luna septembrie si lipsa unor dividende sigure au franat din interesul marilor fonduri straine, mai ales ca vanzarea survine intr-un moment de nervozitate a pietelor, cauzata de Grecia si problemele care incep sa se iveasca in Italia.

De altfel, chiar si ministrul Economiei, Ion Ariton, lasa sa se inteleaga zilele trecute ca gradul de subscriere a fost slab initial, dar era increzator ca oferta va depasi pragul de 80% pana la final si va fi un succes. 'Pot sa va spun ca, in primele zile, gradul de subscriptie a fost mai mic. Stiti foarte bine, in general subscrie­rile se fac in ultimele zile, de aceea ne-am si pastrat aceasta prerogativa a Gu­vernului, ca in ultimele trei zile inainte de termenul final de subscrie­re sa facem modificarea si sa anuntam pretul minim, pentru ca in general in ultimele doua, trei zile se fac subscrierile. Sunt convins ca vor depasi acel 80%, deci va fi o subscriere 100% si va fi o actiune reusita aceasta vanzare a actiunilor', a spus Ariton.

Statul poate strange o suma cuprinsa intre 484 milioane de euro in cazul in care actiunile s-ar tran­zac­tiona la pretul minim si maxim 610 de milioane de euro, daca investito­rii s-ar bate pe titlurile sta­tului roman. Destinatia banilor este si ea subiect de scandal. In timp ce au­to­ritatile romane au anuntat ca banii vor merge-n finantarea deficitu­lui bugetar, surse din cadrul FMI au de­cla­rat ca institutia va supraveghea ba­nii obtinuti din privatizari pentru ca politicienii sa nu fie tentati de po­pulism si sa acorde pomeni electorale in 2012.

Petrom este cea mai mare companie romaneasca, iar anul trecut a obtinut cel mai mare profit din istoria sa, respectiv 520 milioane de euro. Analistii bancii ruse Renaissance, care este principalul intermediar al tranzactiei, estimeaza ca in 2012 profitul Petrom ar putea ajunge la un nivel record de 800 milioane de euro. Boom-ul ar putea veni datorita libe­ralizarii pretului la gazele naturale de productie interna.
Or, tocmai acest profit e tinta unor atacuri prelungite din partea oficialilor statului, precum premierul Emil Boc si ministrul de Finante, Gheorghe Ialomitianu, care au acuzat in repetate randuri companiile petroliere de practicarea unor preturi foarte mari si au cerut verificari pentru a vedea daca se 'exporta' profit prin paradisuri fiscale.

Pretul carburantilor la pompa a fost majorat nejustificat pe parcursul anului 2010, fara a fi determinat de evolutia cotatiilor de bursa la titei, cursul valutar si taxele percepute de stat, iar aproape toate companiile au raportat pierderi semnificative, castigurile nefiind reflectate co­respunzator, scria in luna ianuarie intr-un raport realizat de Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) si prezentat premierului Boc. Benzina s-a scumpit cu 20%, iar motorina cu 24% in 2010. Petrom are rezerve dovedite de 832 milioane de barili echivalent petrol, din care 805 milioane in Romania. Grupul are circa 800 de statii, din care 546 in Romania si alte circa 250 in Bulga­ria, Serbia si Republica Moldova.

Citește pe Antena3.ro

Michelangelo a pictat o femeie bolnavă de cancer în Capela Sixtină. Experţii lansează o nouă teorie revoluţionară

Ungaria si-a recuperat MOL de la rusi, desi sta mai prost cu finantele decat noi
Aflata intr-o situatie financiara mai grea decat a Romaniei, Ungaria a gasit totusi 1,88 miliarde de euro pentru a recupera 21,2% din actiunile MOL de la compania rusa Surgutneftegaz.
Statul maghiar a ajutat chiar compania petroliera MOL sa se apere de oferta ostila de preluare de 14 mi­liarde de euro facuta de OMV in 2007. Rusii au cumparat apoi pachetul in 2009, dupa tentativa nereusita a austriecilor, care s-au lovit de opozitia Comisiei Europene. Surgutneftegaz a dat atunci pe actiuni 1,4 miliarde de euro. Maghiarii s-au temut ca Surgutneftegaz, a patra companie petroliera din Rusia, va face si ea o oferta ostila, mai ales ca la momentul tranzactiei aceasta avea lichiditati de 20 de miliarde de dolari. De asemenea, operatiunea a parut suspecta deoarece rusii au dat pe pachetul respectiv dublu fata de cat valora atunci pe bursa, in toiul valtorii financiare. Autoritatile maghiare au avut intalniri inclusiv cu premierul rus Vladimir Putin pentru rezolvarea situatiei.

Ungaria a rupt anul trecut acordul cu Fondul Monetar International (FMI) si Comisia Europeana (CE) si a respins masurile dure de reducere a deficitului bugetar. Ungaria incheiase in 2008 un program pe doi ani cu FMI si UE pentru un imprumut de 20 de miliarde de euro.

Modelul polonez: seriozitatea primeaza
Polonia este de departe cea care dicteaza pulsul bursier in aceasta parte a lumii, intrecand pana si Austria. Polonezii au realizat in urma cu cativa ani un program de privatizari pe care il respecta, iar tara a reusit sa devina un magnet pentru investitori. Bursa de la Varsovia a ajuns din ce in ce mai interesanta atat pentru investitorii institutionali ca fondurile de pensii, cat si pentru oamenii obisnuiti, din simplul fapt ca statul isi listeaza cat mai multe societati, conferind astfel 'adancime' pietei de capital. In Romania, autoritatile au tot anuntat din vorbe listari peste listari de companii si s-au tot sucit. Autoritatile s-au jucat in acest fel in ultimii 6 ani si au anuntat intentii atat pentru filialele Electrica deja privatizate, pentru fostele Distrigazuri, privatizate si ele, cat si pentru CEC, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, complexurile energetice Turceni, Rovinari si Craiova sau un numar de noua companii din subordinea Ministerului Transporturilor, precum Aeroporturi Bucuresti.

Nu a reusit sa listeze decat Transelectrica si Transgaz, iar Fondul Proprietatea a fost adus pe bursa de Franklin Templeton. Acum, Romania a ajuns sa isi vanda 'argintaria' pentru a putea finanta deficitul bugetar. Pe langa cei 9,84% din Petrom, tara noastra s-a mai angajat cu FMI la un program de listare a minimum 10% din Hidroelectrica si Nuclearelectrica, 15% din Transelectrica, Transgaz si Romgaz si sa vanda unor investitori 20% din CFR Marfa si maximum 20% din Tarom. In total, statul poate obtine circa 3 miliarde de euro.