Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Situaţia exploatărilor petroliere străine din Kazahstan este pe muchie de cuţit. Rompetrol ar putea avea de căştigat din implicarea KazMunaiGaz ca operator la Kashagan alături de Eni.
Situaţia exploatărilor petroliere străine din Kazahstan este pe muchie de cuţit. Rompetrol ar putea avea de căştigat din implicarea KazMunaiGaz ca operator la Kashagan alături de Eni.
Â
Conducerea statului kazah este din ce in ce mai tranşantă in discuţiile din ultima vreme in privinţa zăcămintelor. Statul din Asia Centrală a amendat la data de 3 octombrie cu 609 milioane de dolari un consorţiu condus de Chevron, care exploatează zăcămăntul de la Tengiz, pentru nerespectarea preverilor de mediu. Nurlan Iskakov, ministrul kazah al Mediului, a precizat că "orice companie care nu respectă reglementările legate de protecţia mediului vor fi tratate cu cea mai mare asprime". Iskakov a spus că amenda a fost aplicată pentru diverse incălcări ale legii, inclusiv progresele prea lente in privinţa problemei sulfului din exploatarea Tengiz. Problema cu sulful este că, deşi inert, prin exploatarea zăcămintelor se eliberează mari cantităţi, iar grămezi de sulf de mărimea cătorva terenuri de fotbal au fost invocate de partea kazahă. De asemenea, in zonă trăiesc mai multe specii rare de păsări şi peşti. Consorţiul respectiv a mai fost amendat anterior, cu 71 de milioane de dolari, pentru depozitarea in spaţiu deschis a sulfului, dar suma a fost redusă, in 2003, la 7 milioane de dolari.
Â
RICOŞEU. Problema vizează direct grupul italian Eni, care conduce un consorţiu ce operează in zăcămăntul Kashagan, considerat a fi cel mai mare descoperit in ultimele trei decenii. In privinţa acestuia, Sauat Mynbayev, ministrul Energiei, a declarat recent că statul kazah ar putea da in judecată consorţiul in privinţa bugetului. "Dacă ei insistă cu planul lor şi nu vor face modificări, suntem gata să mergem la curtea de arbitraj", a precizat Mynbaiev la o conferinţă pe teme energetice de la Almaty.
Mynbayev a precizat că statul este pregătit să calculeze costurile mai mari, cum ar fi cele la oţel. Problemele invocate sunt tot cele legate de modul in care Eni are de gănd să manevreze sulfurile extrase o dată cu petrolul.
Oficialii statului asiatic doresc să se ajungă la un consens fără a se ajunge la un proces. Zăcămăntul de la Kashagan este exploatat de un consorţiu condus de Eni, dar in care Eni, Exxon, Total şi Shell au acelaşi procent din consorţiu, 18,5%, ConocoPhilips are 9,3%, iar KazMunaiGaz şi Japan Inpex au căte 8,3%.
Kazahstanul acuză grupul italian că a amănat din 2005 pănă in 2008 şi apoi pănă in 2010 inceperea exploatării zăcămăntului, costurile exploatării ajungănd astfel de la cele 57 de miliarde de dolari prevăzute iniţial pănă la 136 de miliarde de dolari.
Karim Masimov, primul-ministru din Kazahstan, a precizat pentru BBC că doreşte implicarea companiei naţionale drept cooperator in acest proiect. "Dacă nu ajungem la un acord, avem un plan B", a avertizat Masimov.
Â
LEGE. Acest plan B s-a conturat recent, cănd parlamentul kazah a adoptat o lege care să permită guvernului să rezilieze contractele cu companiile străine. Conform textului, in cazul in care o companie străină nu respectă clauzele unui contract, astfel incăt "interesele economice ale Kazahstanului" sunt ameninţate se va rezilia contractul. In acest caz, interesele statului din Asia centrală sunt reprezentate de faptul că, dacă exploatarea va intra in funcţiune, aceasta va putea contribui semnificativ la exporturile de hidrocarburi, iar la Kashagan există o capabilitate de producţie de 1,5 milioane barili pe zi.
Pentru a intra in vigoare, legea trebuie să mai fie ratificată de preşedintele Nazarbaiev.
La prima vedere nu există scăpare, iar faptul că primul-ministru kazah doreşte implicarea KazMunaiGaz la operarea Kashagan arată că statul nu va renunţa uşor, pentru că negocierile in privinţa Kashagan au ca termen-limită data de 22 octombrie, iar in aceeaşi zi expiră termenul stabilit de parlamentarii kazahi pentru adoptarea definitvă a noii legi.
Â
BENEFICII. Paradoxal, o implicare mai mare a KazMunaiGaz in acest proiect nu poate avea decăt un efect benefic asupra Rompetrol. Practic, cu căt compania exportă mai mult, cu atăt va avea venituri mai mari, care să fie folosite pentru noi achiziţii. Faptul că Eni doreşte amănărea inceperii producţiei pentru 2010 afectează serios KazMunaiGaz, deoarece aceasta este privată de sume mari de bani. la data de 12 octombrie, autorităţile din Kazahstan au revizuit in scădere cu 13% previziunile legate de producţia de petrol care va fi obţinută pănă in 2015, de la 150 de milioane tone la 130 de milioane tone, pe fondul criticilor aduse grupului italian Eni pentru intărzieri, iar Nazarbayev a ordonat autorităţilor să aloce patru miliarde de dolari, pentru a susţine sistemul bancar.
Recent, reprezentanţii Rompetrol au anunţat că se doreşte achiziţionarea NIS, compania petrolieră sărbă, dar şi alte companii in vestul Europei. Eric Kish, vicepreşedinte al Rompetrol, a declarat recent că in 3-5 ani, compania va ajunge de la o cifră de 7 miliarde de dolari anual la 30-40 miliarde de dolari, iar această creştere nu poate sosi decăt cu sumele de bani provenite de la KazMunaiKaz. Contactaţi de Jurnalul Naţional, reprezentanţii companiei au precizat că "grupul Rompetrol nu este in măsură să comenteze pe subiecte legate de KazMunaiGaz sau politica guvernului din Kazahstan".
Citește pe Antena3.ro
