Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România evită la limită retrogradarea în categoria „junk”, după ce Standard & Poor’s a reconfirmat ratingul suveran. Decizia oferă un respiro economiei, dar vine la pachet cu avertismente severe privind deficitul, datoria publică și vulnerabilitatea financiară.
România scapă de retrogradare, dar rămâne pe marginea prăpastiei
România a primit o gură de oxigen din partea agenției de rating Standard & Poor’s, care a decis să mențină calificativul pentru datoria pe termen lung și scurt la nivelul „BBB minus/A-3”. Este cel mai scăzut nivel din categoria „investment grade”, adică exact deasupra pragului considerat „junk”.
Această decizie este esențială pentru stabilitatea economică a țării. Menținerea ratingului permite României să rămână atractivă pentru marile fonduri internaționale de investiții, care, prin regulamente stricte, nu pot cumpăra obligațiuni emise de state aflate sub acest prag.
Analistul Adrian Negrescu subliniază importanța momentului:
„Această clasificare este vitală, este ca o gură de oxigen pentru România, deoarece numeroase fonduri internaționale de investiții au interdicția strictă de a achiziționa obligațiuni de la state aflate sub acest prag.”
În lipsa acestui rating, România s-ar confrunta cu dificultăți majore de finanțare, fiind împinsă spre soluții extreme, inclusiv apelarea la Fondul Monetar Internațional, cu consecințe severe pentru populație.
Perspectiva negativă: semnal de alarmă pentru Guvern
Deși ratingul a fost menținut, Standard & Poor’s a păstrat perspectiva negativă, un semnal clar că riscurile economice rămân ridicate.
„Dincolo de faptul că evităm temporar colapsul financiar, este de remarcat că S&P a menținut perspectiva negativă, avertizând asupra fragilității economiei românești”, avertizează Negrescu.
Raportul agenției evidențiază dificultățile cu care se confruntă Guvernul în încercarea de a reduce deficitul bugetar. Contextul economic global, deja tensionat, este agravat de criza generată de conflictul din Orientul Mijlociu, care afectează piețele financiare și fluxurile de capital.
Creștere economică aproape inexistentă
Previziunile S&P pentru economia României sunt rezervate. Pentru anul 2026, estimările indică o creștere economică de doar 0,25%, practic o stagnare. În perioada 2027-2029, ritmul mediu de creștere ar urma să ajungă la aproximativ 2,5%.
Consumul intern, unul dintre motoarele tradiționale ale economiei, este slăbit și susținut în prezent în principal de fondurile europene. Fără aceste injecții de capital, economia ar resimți și mai acut încetinirea.
Intervenția BNR: un miliard de euro pentru stabilitatea leului
Datele publicate de Bloomberg scot la iveală presiunile uriașe asupra sistemului financiar. Banca Națională a României a fost nevoită să intervină masiv pe piață, cheltuind aproximativ un miliard de euro într-o singură lună pentru a susține cursul leului.
Această intervenție a fost crucială. O depreciere rapidă a monedei naționale ar fi declanșat un efect în lanț periculos, alimentând inflația și crescând semnificativ costul vieții.
„Dacă BNR nu ar fi intervenit prompt, o depreciere bruscă a leului ar fi aruncat în aer inflația deja ridicată. Această reacție în lanț ar fi anulat orice efort de austeritate al actualului guvern și ar fi crescut dramatic costul vieții pentru populație.”
Totuși, stabilitatea obținută are un cost ridicat, în condițiile în care resursele sunt limitate.
Împrumuturi masive și dependență de fonduri externe
România continuă să se împrumute masiv de pe piețele externe pentru a acoperi cheltuielile curente, inclusiv pensiile și salariile. În paralel, rezervele valutare au ajuns la aproximativ 67 de miliarde de euro.
Acești bani provin în mare parte din fonduri europene, precum cele din PNRR și din politica de coeziune, dar și din împrumuturi externe contractate de Ministerul de Finanțe.
Problema majoră este că aceste resurse nu sunt generate de economia reală, ceea ce ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea pe termen lung.
Datoria publică și costurile dobânzilor, în creștere
Standard & Poor’s avertizează că datoria publică a României ar putea depăși 60% din PIB până în 2029. În același timp, cheltuielile cu dobânzile ar urma să crească semnificativ, depășind chiar bugetul alocat Educației.
Acest scenariu evidențiază presiunea tot mai mare asupra finanțelor publice și necesitatea unor reforme structurale urgente.
Echilibru fragil și riscuri politice
Situația economică rămâne delicată, iar stabilitatea actuală este considerată fragilă. Lipsa unei consolidări fiscale reale și eventualele tensiuni politice ar putea afecta rapid echilibrul.
Negrescu atrage atenția asupra acestui risc:
„Altfel spus, ar fi bine să apăsăm pedala reformelor și să nu adăugăm la criza economică și o criză politică. Ar fi ca o piatră de moara care ne-ar trage la fund.”
Un moment critic pentru România
Decizia S&P oferă României un răgaz important, dar nu rezolvă problemele structurale ale economiei. Fără reforme rapide și eficiente, riscul unei retrogradări rămâne real.
Întrebarea rămâne deschisă, așa cum subliniază analistul: „Oare politicienii înțeleg situația în care ne aflăm?”
Citește pe Antena3.ro
