Revoluţia verde, sabotată de stat

Există o vorbă în România, cum că e o "ţară frumoasă, păcat că-i locuită". Una dintre cele mai mari resurse ale României este cea umană. Dar care este împiedicată să-şi pună în valoare talentul şi inteligenţa.

Tudor Neda-Cojocaru este un inventator din Braşov şi exemplul clasic pentru povestea de mai sus. El are o soluţie patentată pentru producerea de curent electric în minihidrocentrale, care pot realiza şi protecţie împotriva viiturilor şi inundaţiilor ce au făcut atâtea pagube în ultimii ani.

"De 12 ani deţin soluţie tehnică globală protejată prin brevet de invenţie cu titlul Minicentrală hidroelectrică şi este utilizată în domeniul unui segment de piaţă mare", începe Tudor Neda-Cojocaru o scrisoare trimisă redacţiei.
Invenţia sa produce energie electrică cu o economie a investiţiei de 50% şi, în circa 30 de minute, centrala poate fi convertită în instalaţie hidrotehnică pentru prevenirea şi diminuarea inundaţiilor, prin dotarea cu alte două echipamente. Debitul afluenţilor este între 0,6 şi 4 metri cubi pe secundă, ceea ce înseamnă între 2 şi 100 kW putere instalată. Minicentrala se aşază pe fundul albiei, iar schema are risc tehnic zero.

În ciuda faptului că are şi brevet şi machete pentru invenţia sa, ceea ce-i demonstrează potenţialul, Cojocaru trebuie să lupte cu morile de vânt ale statului pentru a căpăta sprijin. Cum primul său gând a fost ca statul să beneficieze de pe urma invenţiei sale, s-a adresat mai multor instituţii ale ţării. Dar, cum spune tocmai el, "creativitatea şi progresul tehnic sunt ignorate de autorităţile locale şi centrale şi ministere". Potrivit estimărilor sale, o investiţie de 300 de milioane de euro în doi ani va aduce o valoare adăugată de 7,4 miliarde de euro în 25 de ani.

Are nevoie de 185.000 de lei, circa 40.000 de euro, pentru construcţia unei centrale-pilot. "Pentru proiectarea şi construcţia fizică a pilotului am nevoie de 185.000 de lei, din care pretenţia mea este de 15.000 de lei, iar instalaţia fizică omologată va aparţine beneficiarului/finanţatorului", continuă inventatorul. Practic, el oferă cesiune beneficiarului pentru centrala-pilot, iar pentru utilizarea drepturilor ce-i revin din brevetul său a înfiinţat firma Combinat Hy SRL.

Rând pe rând s-a adresat Ministerului Mediului, Secretariatului General al Guvernului, primului-ministru, Administraţiei Naţionale Apele Române, Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă din Ministerul Administraţiei şi Internelor. Dacă unele autorităţi l-au expediat rapid, altele au reţinut că ideea inventatorului nostru este bună, dar că nu pot face investiţia dorită. De exemplu, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă stipulează în răspunsul dat la 9 august că apreciază "în mod deosebit" preocuparea inginerului "pentru găsirea de soluţii care să atenueze şi să micşoreze efectele negative provocate de inundaţii". Şi a trimis mai departe misiva la Ministerul Mediului.

Acesta spunea la 23 august 2009 că problema este că titularul brevetului este persoana Tudor Cojocaru şi nu firma sa, astfel că nu se poate califica pentru ajutor de stat. Ba, mai mult, ministerul invocă nişte documente ale Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM), potrivit cărora inginerul nu mai avea drepturile pentru invenţie, deoarece nu plătise taxele specifice. "Nişte ciudăţenii", ne-a declarat telefonic Cojocaru. "Plătisem din decembrie 2008 şi am şi factura cu care am făcut proba. Sunt nişte incompetenţi", mai spune el. Inventatorul a acţionat în justiţie ministerul anul trecut şi a pierdut în primă fază procesul la Curtea de Apel Braşov, iar acum s-a ajuns cu procesul la Înalta Curte de Casaţie, unde următorul termen este pentru 10 decembrie.