Riscurile la adresa stabilităţii financiare, văzute prin ochii bancherilor

Cele mai mari 10 bănci din România consideră că deteriorarea echilibrelor macroeconomice şi pericolul de nerambursare al creditelor luate de sectorul privat reprezintă cele mai mari riscuri sistemice pentru stabilitatea financiară, fiind dificil de gestionat, potrivit „Chestionarului privind riscurile sistemice”, derulat în luna septembrie de BNR. Pe de altă parte, nici recentele alegeri nu au darul de a elimina incertitudinea fiscală, atrage atenţia agenţia de rating Fich într-un raport.

Băncile care au răspuns chestionarului BNR au încadrat în categoria riscuri sistemice ridicate următoarele elemente:

(1) deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne;

(2) riscul de nerambursare a creditelor contractate de sectorul neguvernamental;

(3) cadrul legislativ incert şi impredictibil în domeniul financiar-bancar;

(4) riscul reducerii rapide a încrederii investitorilor în economiile emergente;

Citește pe Antena3.ro

Rusia încearcă să provoace România. Ambasadorul lui Putin a înfipt, la propriu, steagul Rusiei în Vrancea

(5) riscul asociat inovației financiare și provocărilor la adresa securității cibernetice;

(6) riscul privind lichiditatea sectorului bancar;

 (7) riscul de intensificare a legăturii dintre sectorul bancar şi sectorul public.

La fel ca în precedenta cercetare realizată de BNR, deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne își menține poziția de cel mai semnificativ element generator de risc ridicat. Din punctul de vedere al importanței, o singură modificare notabilă se înregistrează în cazul riscului privind lichiditatea sectorului bancar, acesta coborând pe locul șase în harta riscurilor, de pe locul patru anterior.

Riscul de nerambursare a creditelor, în creştere

Riscul de nerambursare a creditelor contractate de sectorul privat și cel privind cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar-bancar sunt evaluate la un nivel ridicat și în creștere în următoarea perioadă. Probabilitatea de nerambursare pentru intervalul iunie 2020 - iunie 2021 este prognozată la 9,9 la sută, sub nivelul maxim înregistrat în criza precedentă. Această creştere este estimată pe fondul deprecierii situaţiei economice a ţării. Conform estimărilor guvernamentale, creșterea economică în România a fost revizuită în scădere până la -3,8 la sută pentru anul 2020, în timp ce Comisia Europeană estimează o contracție de 6 la sută. În plus, cheltuielile generate de măsurile de diminuare a efectelor pandemiei COVID-19 au pus presiune asupra sectorului public, deficitul bugetar în primele opt luni ale anului situându-se la 5,2 la sută în PIB (peste nivelul din 2019, 4,6 la sută), în timp ce datoria publică este așteptată să ajungă la 44 la sută din PIB la finalul anului. În ceea ce privește riscul asociat cadrului legislativ, se apreciază că adoptarea inițiativelor legislative aflate în diverse stadii ale procedurii parlamentare ar putea avea efecte negative asupra stabilității sectorului bancar și a sistemului financiar național.

Piaţa imobiliară, un risc moderat

Conform instituțiilor de credit chestionate de BNR, sunt clasate la un nivel moderat următoarele riscuri:

(1) riscul asociat evoluțiilor din piața imobiliară comercială,

(2) riscul de creştere a costului de finanţare

(3) riscul climatic.

Riscul privind piața imobiliară comercială și riscul climatic sunt nou-introduse în această evaluare.

Agenţia Fitch: incertitudinea fiscală nu se diminuează

Rezultatul alegerilor nu diminuează incertitudinea fiscală din România, iar gestionarea unei coaliţii formate din trei sau patru partide ar putea consuma energia politică, ceea ce va face mai dificil pentru PNL să îşi implementeze propria sa agendă şi să limiteze apetitul şi capacitatea sa de a adopta măsuri necesare pentru a opri deteriorarea pe termen lung a finanţelor publice ale României, se arată într-un raport al agenţiei de rating Fitch. „Volatilitatea politică din România din ultimii ani a crescut incertitudinea şi a subminat planurile fiscale pe termen mediu. Elaborarea unor planuri credibile de consolidare fiscală pe termen mediu rămâne un factor important în evaluarea noastră asupra ratingului suveran, având în vedere experienţa trecută a României şi nivelul ridicat al rigidităţii bugetare”, precizează Fitch. În ciuda incertitudinii politice care persistă şi după alegeri, Fitch nu se aşteaptă ca noul Parlament să vină cu iniţiative cu impact fiscal negativ, precum o majorare cu 40% a pensiilor.