Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După explozia lor de anul trecut, pe fondul majorării TVA și a prețului energiei electrice, ei cred că și anul acesta bugetul lor va fi afectat serios de aceste scumpiri. Nu mai puțin de 73% dintre ei spun că și în 2026 coșul zilnic de consum, în care cea mai mare componentă o reprezintă cheltuielile cu mâncarea, va fi afectat serios de nivelul foarte ridicat al prețurilor comparative cu veniturile lor. În general, creșterea prețurilor la alimente rămâne o preocupare majoră pentru consumatorii din UE. Cel mai recent sondaj realizat de ING Research privind consumatorii arată că aceștia se așteaptă chiar și ca prețurile la alimente să crească mai rapid în 2026 comparativ cu 2025. Cu toate acestea, sunt semnale că presiunea asupra prețurilor se diminuează. Aceasta ar fi vestea bună pentru gospodării, dar și pentru producătorii și comercianții de alimente, care s-au confruntat cu o cerere scăzută și o creștere lentă a vânzărilor. La sondajul realizat de ING Research au participat cetățeni din România, Belgia, Olanda, Germania, Polonia și Spania.
Consumatorii din UE s-au confruntat cu creșteri extraordinare ale prețurilor pe rafturile supermarketurilor începând cu 2022, un factor-cheie care erodează salariile reale. Vestea bună este că, în general, salariile reale au crescut și este probabil să se îmbunătățească într-un ritm modest în 2026. Ceea ce ajută aici este faptul că proiecțiile Băncii Centrale Europene (BCE) indică faptul că inflația alimentelor va scădea de la 2,8% în 2025 la 2,4% în 2026. România nu se încadrează însă în această previziune, pentru că la noi inflația alimentară va continua să rămână foarte sus, punând o mare presiune pe veniturile oamenilor.
Gospodăriile din România și Bulgaria, cele mai afectate
Deși proiecția BCE este liniștitoare, companiile alimentare ar trebui să țină cont de faptul că nivelurile inflației variază încă destul de mult în cadrul UE. Țări precum Franța, Germania și Italia se află la capătul inferior al spectrului, cu creșteri de prețuri între +1,5 și +2,3% în trimestrul IV din 2025. România, Bulgaria și țările baltice se află la celălalt capăt al spectrului, cu creșteri cuprinse între +5,0 și +7,5%. Cifrele privind inflația alimentelor în România sunt împinse în sus de o creștere mai amplă a TVA-ului introdusă în august 2025. În medie, europenii cheltuiesc aproape 16% din bugetul lor total pe alimente și băuturi nealcoolice în comerțul cu amănuntul. Această pondere este mai mare în țările est-europene și de sud.
Alimentele scumpesc coșul de consum al românilor
La începutul anului 2026, românii continuă să se confrunte cu o dinamică a prețurilor la produsele de bază influențată de factori macroeconomici, schimbări fiscale și evoluții ale prețurilor alimentare la nivel global. Datele oficiale ale Institutului Național de Statistică (INS) arată că inflația anuală din România a continuat să rămână la niveluri înalte în 2025 și a influențat direct prețurile alimentelor. În noiembrie 2025, rata anuală a inflației a fost de 9,8%, cu un avans semnificativ în special la categoria mărfurilor alimentare. Astfel, indicele armonizat al prețurilor de consum (HICP) calculat la standard european reflectă evoluții similare. Această inflație ridicată afectează în mod direct coșul zilnic de consum, în care alimentele au o pondere mare, ceea ce înseamnă că prețurile produselor de bază, cum sunt carnea, produsele vegetale și bunurile importate, continuă să fie una dintre principalele componente ale presiunii asupra costului vieții.
Perspectivele macroeconomice ale Banca Națională a României (BNR) arată că inflația va rămâne un factor-cheie și în 2026. BNR a anticipat că inflația va coborî spre aproximativ 3,7% la finalul lui 2026, peste limita superioară a țintei oficiale. Aceste proiecții oficiale sugerează că, deși se anticipează o scădere a presiunilor inflaționiste pe parcursul anului 2026, impactul inflației asupra prețurilor produselor alimentare de bază nu va dispărea imediat. Pe plan european, Eurostat și instituțiile comunitare prognozează în 2026 o evoluție descendentă a inflației totale comparativ cu 2025, dar menține un ritm de creștere a prețurilor alimentare peste media generală, ca urmare a costurilor logistice și ale producțiilor agricole.
Prețurile alimentelor va crește mai rapid în 2026 față de anul trecut
Așadar, ce se întâmplă cu consumatorii? Care sunt așteptările lor? Aceștia nu sunt încă liniștiți în privința unei moderări a inflației alimentelor. Dimpotrivă, majoritatea respondenților la cel mai recent sondaj ING Research, care a inclus șase țări, privind consumatorii se așteaptă ca prețurile alimentelor să crească mai rapid în 2026 față de anul trecut. Acest lucru este valabil mai ales pentru România (73%), Belgia (66%) și Olanda (64%). Doar 14% dintre respondenții din cele șase țări incluse în sondajul ING Research se așteaptă la o încetinire. Este un semn că mulți consumatori sunt pregătiți mental (sau se pregătesc) pentru o inflație și mai mare.
Românii, speriați de creșterea prețurilor la alimente
La afirmația „Mă aștept ca nivelul prețurilor la alimente din țara mea să crească mai rapid în următoarele 12 luni”, 73% dintre români intervievați în cadrul sondajului ING Research au răspuns afirmativ, acesta fiind cel mai ridicat procent înregistrat în rândul participanților la sondaj.
Așteptările privind puterea de cumpărare variază considerabil în Europa
La afirmația: „Mă aștept ca puterea mea de cumpărare să crească în 2026 față de anul acesta (2025 – n.red)”, cei mai optimiști sunt germanii, belgienii și olandezii. La capătul opus sunt românii și spaniolii. Conform sondajului, 34% dintre români se așteaptă la o scădere a puterii de cumpărare, 35% la o creștere, iar 31% au spus că se așteaptă să rămână la fel.
Unele produse se vor ieftini
Conform estimărilor făcute de ING Research, o propagare treptată a prețurilor de piață mai mici pentru diverse produse agricole, cum ar fi zahărul, produsele lactate și cacaua, este un motiv cheie din spatele încetinirii inflației alimentelor. „În plus, anticipăm prețuri mai mici la energie, ceea ce ajută, de asemenea, la menținerea unui control asupra creșterilor de prețuri de-a lungul lanțului de aprovizionare. Totuși, creșterile costurilor salariale la producătorii, distribuitorii și comercianții cu amănuntul de alimente rămân un motiv cheie pentru persistența inflației. De obicei, costurile cu forța de muncă reprezintă 10-15% din costurile totale în industria alimentară”, potrivit anchetei citate.
Așadar, prețurile alimentelor vor crește în continuare în 2026. Dar unele produse, inclusiv alimentele de bază precum laptele, untul, zahărul și cartofii, devin puțin mai ieftine. În aceste categorii, am putea vedea mai multe reduceri de prețuri pe rafturi în acest an. Pentru fructe și legume, tendința recentă a prețurilor este, de asemenea, favorabilă pentru consumatori. Continuarea acestei tendințe va fi determinată în mare măsură de condițiile meteorologice.
Producătorii, loviți de lipsa cererii
Lipsa cererii rămâne principala preocupare pentru producătorii de alimente și băuturi. Conform sondajelor industriale din UE, acest lucru este valabil mai ales pentru Franța, Olanda și Belgia. Produsele UE au devenit mai puțin competitive în afara blocului comunitar din cauza unui euro mai puternic și a tarifelor de import impuse de SUA și China la produsele alimentare. În cadrul UE, teama de creșteri continue ale prețurilor la rafturi ar putea explica cererea dezamăgitoare, deoarece împiedică consumatorii să cumpere mai multe produse sau produse de calitate superioară. Volumele vânzărilor în comerțul cu amănuntul de alimente din UE s-au îmbunătățit doar puțin de la mijlocul anului 2024. La nivel de țară, comercianții cu amănuntul spanioli se descurcă mai bine decât omologii lor din alte state membre datorită numărului tot mai mare de turiști. Italia și Olanda se descurcă mai rău, deși cifrele olandeze pentru 2024 și 2025 sunt distorsionate de o interdicție de vânzare a tutunului în supermarketuri. În comerțul olandez cu amănuntul de alimente, datele tranzacțiilor cu cardul de debit ING arată că supermarketurile cu discount au câștigat cotă de piață în 2025, ceea ce este un semn clar că mulți consumatori sunt încă foarte conștienți de costuri. Între timp, volumele vânzărilor în restaurante și cafenele stagnează la nivelul UE. Polonia face excepție. Printre economiile mari ale UE, Franța are performanțe mai bune decât media, iar restaurantele și cafenelele din Germania se descurcă mai rău, cu o scădere continuă a volumelor vânzărilor de la începutul anului 2024.
Sentimentul oamenilor privind puterea de cumpărare nu arată bine
Chiar și cu o revenire semnificativă a salariilor reale, consumatorii rămân pesimiști în ceea ce privește puterea lor de cumpărare în perspectiva anului 2026. Jumătate dintre respondenții din Germania și Belgia, de exemplu, nu se așteaptă la o îmbunătățire a puterii de cumpărare. Consumatorii spanioli sunt mult mai optimiști, ceea ce este probabil influențat de îmbunătățirea relativ puternică a salariilor reale din ultimii ani.
Consumatorii, mai sceptici decât estimările economiștilor
Odată cu încetinirea inflației la alimente și o creștere modestă a salariilor reale, perspectivele privind volumele de vânzări ale companiilor alimentare din UE devin mai pozitive. „Totuși, ne așteptăm la creșteri marginale ale volumelor de vânzări, mai degrabă decât la îmbunătățiri majore. Consumatorii europeni tind să fie mai sceptici decât economiștii cu privire la prețurile viitoare și puterea de cumpărare, iar creșterile recente de prețuri la produse precum carnea de vită, cafeaua și ciocolata încă rezonează cu comportamentul lor de cumpărături. Pentru companiile alimentare, este bine să țină cont de ambele perspective atunci când execută planuri strategice pentru 2026”, spune ING Research.
Citește pe Antena3.ro
