Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România a avut alocat un buget de circa 80 de milioane de euro pentru cele şase luni cât a deţinut preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. La două luni de la terminarea mandatului, datele preliminare arată şi pe ce s-au dus banii: cravate, produse de ceramică, insigne de aur, închirieri de maşini, servicii de cazare şi catering, dar şi produse inedite precum trăistuţe populare şi borcane cu magiun de Topoloveni. Peste 10 milioane de euro s-au cheltuit numai pe acest protocol, mult mai puţin însă faţă de alte state europene.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a atribuit în perioada noiembrie 2018 - iunie 2019 peste 70 de contracte de achiziţii pentru servicii şi produse necesare bunei desfăşurări a mandatului României la preşedinţia rotativă a Consiliului UE, care s-a derulat în perioada ianuarie - iunie 2019. Ministerul nu a comunicat încă la cât s-a ridicat bugetul total alocat, dar din informaţiile disponibile pe SICAP, vedem cheltuieli preliminare de 10 milioane de euro pe produse şi servicii dintre cele mai diverse. Menţionăm aici contractul pentru achiziţia a 42.379 de eşarfe şi 61.165 de cravate tip VIP şi standard, în valoare de 10.887.431 lei, atribuit italienilor de la Cravattificio Alba, dar şi cel de 573.500 lei încheiat cu Alma Group Research SRL pentru 107.045 de farfurii şi căni de cafea ceramice inscripţionate cu motive tradiţionale de la Horezu şi Cucuteni.
Contract pentru Cătălin Botezatu
Tot de protocol a ţinut şi cumpărarea a 200 de insigne de aur, 800 de argint şi 18.000 de tombac, o achiziţie de 306.700 lei realizată de la Romberfil SRL. Românii au insistat pe brandurile tradiţionale, astfel încât MAE a încheiat un contract cu Sonimpex Topoloveni SRL pentru achiziţia a 82.000 de borcane cu magiun de Topoloveni, în valoare de 451.000 lei. Unul din cele mai importante contracte a fost cel de 8.034.415 lei atribuit firmelor Alma Group Research SRL şi Viggo Fashion International SRL.
MAE estima cheltuieli între 60 şi 80 de milioane de euro pentru preşedinţia României la Consiliul UE. Spre comparaţie, Polonia a cheltuit 114 milioane de euro, Franţa - 171 de milioane, Spania - 100 de milioane, Bulgaria - 80 de milioane şi Malta - 60 de milioane
Acesta a însemnat achiziţia a 76.315 trăistuţe populare, 180 de brâuri din mărgele, 30.075 de zgărdane maramureşene, 55.875 de potcarduri din piele cu motive tradiţionale, 4.050 de braţări cu motive populare, 3.750 de butoni din argint şi 3.606 de butoni din alamă. O notă inedită aici o aduce faptul că Viggo Fashion International SRL, unul din semnatarii contractului, este afacerea creatorului de modă Cătălin Botezatu.
Bani pentru bomboane de ciocolată
Cele mai frecvente cheltuieli au fost însă cele pentru organizarea de reuniuni (111.982,44 lei pentru Escape Group SRL, 82.411 lei către Map & Media Print SRL, 134.793,75 lei pentru Backstage Production Group International SRL, 111.411,09 lei către RA Rasirom, 860.226 lei pentru Euro Educational SRL etc), închirierea de maşini cu şoferi (475.000,4 lei pentru Carpatia Tour 50 SRL - firma cu cele mai multe contracte primite de la MAE, 203.427,5 lei pentru Romtransport Services SRL etc) şi servicii de cazare şi catering (1.019.445 lei către Societatea Companiilor Hoteliere Grand SRL, 704.360 lei pentru Ana Hotels SA, 2.596.118,7 lei pentru Privileg Catering SRL etc).
41 de milioane de lei a cheltuit MAE pe protocol în şase luni, numai din datele preliminare
Şi Tarom a primit 3.198.174,47 lei pentru asigurarea charterelor necesare, în timp ce materialele promoţionale au costat 1.945.993,8 lei, bani împărţiţi între cinci firme. Din cele 73 de contracte ale MAE, 38 au fost cumpărări directe, care au vizat medalii, articole vestimentare, dejunuri de lucru, dar şi bomboane de ciocolată în valoare de 63.400 lei.
Cheltuieli şi la Camera Deputaţilor
MAE a făcut cele mai multe achiziţii, dar cheltuieli serioase au făcut şi alte instituţii implicate. Camera Deputaţilor a făcut cumpărături de 4.713.214,44 lei, bani care s-au dus pe mochete, mobilier, copiatoare, monitoare, instalaţii de conferinţă şi un podium modular. De asemenea, primăria oraşului Sibiu, acolo unde a avut loc Summit-ul care a reunit toţi liderii UE, a cheltuit 2.146.354,52 lei pentru lucrări de modernizare a clădirii.
Mii de reuniuni
În cele şase luni de mandat la preşedinţia Consiliului UE, România a găzduit aproape 300 de reuniuni, majoritatea la Bucureşti, dar şi la Iaşi, Cluj Napoca, Sibiu, Constanţa sau Braşov. La acestea s-au adăugat 41 de reuniuni ministeriale, 47 de reuniuni informale, 63 de reuniuni Coreper şi aproape 1.700 de reuniuni tehnice de lucru la Bruxelles. Toate cheltuielile organizării acestor evenimente, de la transportul, cazarea şi masa demnitarilor, la servicii de securitate, amenajări de săli, manifestări culturale, catering, cadouri etc, au revenit României.
