România trebuie să modernizeze peste 1.000 km de infrastructură feroviară

Din această perspectivă, investițiile în calea ferată ar trebui să devină o prioritate și pentru țara noastră, mai ales că infrastructura are un grad ridicat de uzură, potrivit raportului „Să luăm trenul. Renașterea călătoriilor cu trenul într-o Românie europeană”, realizat de Asociația 2Celsius, în cadrul proiectului Europe on Rail.

România are în prezent de modernizat peste o mie de kilometri de infrastructură feroviară, în timp ce Polonia, cu o lungime a traseelor feroviare nu cu mult mai mare decât a României, a reușit să reabiliteze mai mult de 1.500 de kilometri cu fonduri europene, într-un singur exercițiu bugetar european, notează raportul citat.

„Pentru a plasa datele în context, 27% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din UE-28 au provenit din sectorul transporturilor, conform Agenției Europene de Mediu (2019). Datorită trenurilor electrice alimentate cu energie regenerabilă, este posibil să se prevadă călătorii și transport aproape carbon zero”.

Raul Cazan, președintele Asociației 2Celsius

Transportul transnațional, prea puțin utilizat

Un studiu realizat de Comisia Europeană în 2018 arăta faptul că dintre cele 365 de legături transnaționale existente în Europa, mai puțin de jumătate (49%) erau funcționale pentru transportul de pasageri. Raportul realizat de Asociația 2Celsius vine cu o serie de explicații în ceea ce privește lipsa de atractivitate a transportului transfrontalier, printre acestea numărându-se:

• Materialul rulant: Călătoriile transfrontaliere sunt dificile la momentul actual deoarece fiecare țară are propriul sistem feroviar, de semnalizare sau electric, iar armonizarea lor necesită timp. Sunt necesare investiții majore pentru achiziționarea flotelor interoperabile, precum și pentru modernizarea cușetelor pentru trenurile de noapte. Aceste sunt depășite din cauza anilor în care s-a investit mai puțin decât era nevoie și a degradării materialului rulant, în timp ce operatorii feroviari actuali nu au reînnoit flotele.
• Biletele: Un alt obstacol în calea călătoriilor transfrontaliere cu trenul este reprezentat de imposibilitatea de a achiziționa un bilet de la un ghișeu unic online. Acesta este un impediment major pentru călători, însă poate fi rezolvat prin realizarea unui regulament la nivel european.
• Trenurile de noapte: Sunt varianta cea mai sustenabilă pentru parcurgerea distanțelor de peste 1.000 de kilometri, pot acoperi distanțe mai lungi decât trenurile de zi, iar călătorul economisește o noapte de cazare. Spre deosebire de companiile aeriene, trenurile internaționale plătesc o taxă (taxă de acces la calea ferată) pentru fiecare kilometru, trebuie adaptate la diferite rețele feroviare și la regulile fiecărei țări (ceea ce implică adesea schimbarea locomotivelor și a mecanicilor de tren la graniță). Motiv pentru care operatorii nu sunt interesați să investească.

Datele dezastrului pentru calea ferată românească

În ceea ce privește situația actuală a infrastructurii feroviare din România, aceasta este afectată anual pe sute de kilometri de restricții de viteză, iar lucrările de reabilitare avansează foarte încet. Datele raportului de activitate pe anul trecut al administratorului infrastructurii feroviare, compania CFR SA, nu lasă loc de interpretări:

- pe reţeaua CFR erau instituite 1.230 de restricţii de viteză permanente, cu o lungime totală de 1.276 km (peste 10% din totalul lungimii liniilor duble);

Citește pe Antena3.ro

Anamaria Prodan, în lacrimi după moartea nașului ei, Silviu Prigoană: „Trebuia să ne întâlnim sâmbătă, la masă”

-  75,7% din lungimea totală a liniilor pe care se derulează efectiv circulaţia trenurilor era scadentă la reînnoire;

-  47% din numărul total de poduri şi podeţe au durata normală de funcţionare expirată;

- situația este similară și în cazul tunelurilor, unde 20% au o vechime mai mare de 100 de ani, iar 64% au vechimi cuprinse între 40 şi 100 de ani;

- pentru întreţinerea şi asigurarea funcţionării infrastructurii feroviare publice anul trecut s-au alocat doar 69% din sumele necesare;

- pentru activitatea de reparaţiile curente s-au alocat anul trecut doar 15% din sumele necesare;

Banca Europeană de Investiții a lansat Platforma de investiții feroviare verzi - o nouă inițiativă de sprijinire a investițiilor publice și private în proiecte feroviare. Noua platformă oferă servicii de împrumut și consultanță ale BEI, ele fiind combinate cu alte instrumente financiare puse la dispoziție de UE în cadrul programului InvestEU.