x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Şantier militar, transformat într-un atelier de tinichigerie

0
Autor: Cristian Anton 27 Iul 2016 - 08:57
Şantier militar, transformat într-un atelier de tinichigerie
Vezi galeria foto


Fostul şantier militar din Mangalia supravieţuieşte graţie unui război de gherilă pe care unicul său acţionar, statul român, îl duce cu economia de piaţă. Şantierul militar, actualul Şantier Naval Mangalia (SNM), împlineşte anul acesta 60 de ani. Ultimii 10 au fost marcaţi de mai multe tentative eşuate de privatizare. Amplasarea şi facilităţile sale îl fac în continuare atractiv pentru investitori, astfel încât coreenii de la DMHI, primii care au încercat să-l ia de la stat, în 2006, negociează din nou preluarea SNM.

Între 1956 şi 2006, SNM a produs peste 300 de nave militare pentru Forţele Navale Române. Acum, şantierul militar prestează doar servicii de debitare tablă şi confecţii tubulatură pentru surata civilă, Şantierul 2 Mai Mangalia SA care, la rândul său, le vinde mai departe coreenilor de la Daewoo Mangalia Heavy Industries (DMHI). Mai mult, şantierul militar primeşte an de an subvenţii de la buget. Este metoda prin care statul român menţine în viaţă un obiectiv strategic pentru industria de apărare.

Declinul de la nave de război la tablă îndoită cu ciocanul s-a realizat treptat şi a însemnat pierderea a peste 500 de locuri de muncă şi datorii de 18 milioane de lei la stat. Bani pe care bugetul nu-i va vedea însă niciodată, întrucât SNM este sub administrare specială şi supraveghere financiară încă din 2003.

Coreenii vor din nou şantierul

Potrivit ultimului raport al administratorilor SNM, pe 21.08.2014 a fost semnat un memorandum pentru „demararea acţiunilor privind iniţierea procesului de privatizare la Şantierul Naval Mangalia SA”, potrivit căruia „există interes pentru privatizarea societăţii, fiind înregistrate scrisori de intenţie, inclusiv din partea DMHI Mangalia pentru integrare operaţională”. Interesul DMHI nu este o o noutate. În ianuarie 2006, coreeni chiar au câştigat licitaţia pentru preluarea SNM, urmând să achite statului 3,6 de milioane de euro. Şantierul militar devenea astfel o facilitate a şantierului civil din Mangalia, dar coreenii s-au retras ulterior din afacere, din cauza datoriilor pe care statul le ţinea îngheţate pentru el, dar trebuiau asumate de asiatici, precum şi în obligaţia de a repara navele Marinei Militare. După 10 ani, DMHI vrea din nou să preia şantierul militar, deşi traversează şi ei o perioadă foarte grea, cu datorii de 1,1 miliarde de euro.

De la  Abramovich, la Mangalia

Nu doar coreeni au dat târcoale şantierului militar. În 2007, o firmă românească din Constanţa a vrut să preia SNM, dar a dat înapoi tot din cauza datoriilor. În august 2008, nemţii de la Lurssen semnează un contract cu statul prin care preiau 51% din acţiunile SNM pentru o perioadă de trei ani şi se angajează la investiţii de 10,5 milioane de euro. Lurssen fabrică cele mai mari şi mai luxoase yachturi din lume, inclusiv „bijuteria” deţinută de Roman Abramovich, cumpărată cu 500 de milioane de dolari în 2011 şi evaluată anul acesta la un miliard de dolari. Tranzacţia nemţilor cu statul român s-a realizat prin Mangalia Naval Systems SRL, firma înfiinţată de Lurssen în 2008, devenită Sisteme Navale Mangalia SRL din 2010. Ceva s-a întâmplat şi de data aceasta, iar nemţii au fugit, pur şi simplu, din România. Fără explicaţii, fără preaviz, Lurssen a renunţat la şantier un an mai târziu.

Cum s-a ţepuit UTI

Există informaţii pe piaţă potrivit cărora nemţii de la Lurssen au abandonat şantierul militar din Mangalia după ce au mutat în Germania contractele aflate în derulare în oraşul din sudul litoralului românesc. Despre cele 10,5 milioane de euro învestite, nici nu se mai pune problema. În acest context tulbure, numele celor care au preluat 51% din şantierul militar Mangalia „înceţoşează” şi mai mult povestea. Pe 23.12.2009, Lurssen Internaval Gmbh şi Lurssen Lar Investment Gmbh se retrag din Mangalia Naval Systems şi o cedează, în proporţii egale, noilor asociaţi români, Lord Expert Consult SRL şi UTI Security Engineering SA. Lord Expert Consult este deţinută de Bogdan Ceauşelu (fiu de general, fost cadru militar şi comerciant de arme, în parteneriat cu fostul ministru Sebastian Vlădescu), în timp ce UTI aparţine controversatului Tiberiu Urdăreanu. Influenţa extraordinară pe care Urdăreanu şi UTI au avut-o în ultimele două decenii la cele mai înalte niveluri nu i-au folosit însă la nimic milionarului. Şantierul militar a prins doar câteva contracte minore cu statul, iar în aprilie 2013 UTI a abandonat afacerea, statul român redevenind unic acţionar al SNM, prin Ministerul Economiei. Experienţa cu şantierul nu i-a priit defel lui Urdăreanu, astfel încât Sisteme Navale Mangalia a dat faliment şi a fost dizolvată în octombrie 2015, după ce a cumulat pierderi de 1,7 milioane de lei şi datorii de 4,3 milioane de lei. Culmea, şantierul militar rămâne o ţintă pentru investitorii străini, chiar şi după aceste eşecuri. Imediat după abandonul UTI, în iunie 2013, israelienii de la Shlomo Group au trimis şi ei o scrisoare la Ministerul Economiei, prin care îşi manifestă interesul pentru preluarea SNM. Evident, nici de această dată nu se întâmplă nimic.  

SNM are numai la stat datorii de 18.169.350 lei, dar nu poate fi executat pentru că se bucură de administrare specială. În 2015, şantierul militar a raportat afaceri de 2,3 milioane de lei şi un profit net de 63.000 de lei, cu 36 de angajaţi. Singurii clienţi sunt coreenii de la DMHI

Citeşte mai multe despre:   Şantier Naval Mangalia

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Acţiunile Arctic Stream vor fi tranzacționate pe piaţa AeRO

Acţiunile Arctic Stream vor fi tranzacționate pe piaţa AeRO
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a anunţat că, acţiunile companiei Arctic Stream, integrator de infrastructură şi securitate IT din România, vor intra la tranzacţionare pe piaţa AeRO, segmentul de acţiuni al...

Cum să alegi o imprimantă eficientă

Cum să alegi o imprimantă eficientă
O imprimantă poate fi extrem de eficientă atât pentru utilizare office, cât și pentru utilizare independentă, acasă, însă alegerea unei imprimante eficiente este condiționată de o serie de criterii. Pentru a...

6 trucuri prin care poți crește performanța laptopului tău

6 trucuri prin care poți crește performanța laptopului tău
În prezent, majoritatea are nevoie de un laptop care să poate îndeplini variate sarcini de lucru, de la taskurile necesare pentru locul de muncă, până la organizarea zilnică a fișierelor, a stocării...

Inflația, cea mai mare amenințare pentru investitorii individuali

Inflația, cea mai mare amenințare pentru investitorii individuali
Investitorii individuali consideră că inflația în creștere este cea mai mare amenințare la adresa portofoliilor lor, arată un sondaj realizat de platforma de investiții multi-active eToro. Sondajul Retail...

Consiliul Concurenței a aprobat preluarea parțială a companiei Vestmoldtransgaz de către BERD

Consiliul Concurenței a aprobat preluarea parțială a companiei Vestmoldtransgaz de către BERD
Consiliul Concurenței a aprobat operațiunea prin care Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) preia o parte din capitalul social al companiei Vestmoldtransgaz SRL. În urma acestei tranzacții,...

HoReCa, afectată grav de pandemie. Contracție de 39% în 2020

HoReCa, afectată grav de pandemie. Contracție de 39% în 2020
Vânzările companiilor active în sectorul HoReCa au înregistrat o contracție cu 39% pe parcursul anului 2020 comparativ cu anul anterior, în condițiile în care 8 din 10 firme au raportat o scădere a cifrei de...

Cargus investește peste un milion de euro în extinderea flotei

Cargus investește peste un milion de euro în extinderea flotei
Cargus, companie de curierat care operează pe piața românească de 30 de ani, investește peste 1 milion de euro în extinderea flotei cu 58 de autovehicule Ford până la finalul anului, printr-un parteneriat cu...

Circa 57% dintre angajați vor să lucreze de oriunde

Circa 57% dintre angajați vor să lucreze de oriunde
Mai mult de jumătate dintre angajați și-ar dori să lucreze pentru actualul angajator din alt oraș sau chiar din altă țară, cel puțin temporar. Însă, doar 1 din 5 angajați consideră că ar obține aprobarea...

Proprietarul Euroins România a preluat activele grupului CEZ din Bulgaria

Proprietarul Euroins România a preluat activele grupului CEZ din Bulgaria
Еurohold, cel mai mare holding din Bulgaria şi proprietar al Euroins România, a finalizat achiziţionarea activelor grupului ceh de energie CEZ din Bulgaria, pentru 335 milioane euro. Noile active vor fi deţinute ...

Producătorul de cablaje auto Fujikura România a renunţat la peste 1.000 de angajaţi în 2020

Producătorul de cablaje auto Fujikura România a renunţat la peste 1.000 de angajaţi în 2020
Producătorul de cablaje auto Fujikura Automotive România, subsidiara locală a grupul japonez Fujikura, a raportat pentru 2020 o cifră de afaceri de 127,9 mil. lei (26,5 mil. euro), în scădere cu 47% faţă de anul...

Florin Cîțu: Sunt multe proiecte care au fost în buget și au execuție aproape zero

Florin Cîțu: Sunt multe proiecte care au fost în buget și au execuție aproape zero
Premierul Florin Cîțu a declarat, miercuri, că le-a cerut miniștrilor să vadă ce s-a întâmplat în primele șase luni de zile, în condițiile în care spune că sunt mai multe proiecte care au fost prinse în...

Angajatorii trebuie să își informeze noii salariați cu privire la Pilonul II

Angajatorii trebuie să își informeze noii salariați cu privire la Pilonul II
Toți angajatorii din România sunt obligați, începând din luna iulie, să își informeze noii salariații cu vârsta până în 45 de ani în legătură cu aderarea la un fond de pensii private obligatorii (Pilonul ...

Ce înseamnă criza microcipurilor pentru Dacia

Ce înseamnă criza microcipurilor pentru Dacia
Uzina Dacia de la Mioveni a avut activitatea întreruptă timp de 25 de zile din cauza lipsei componentelor electronice, în condiţiile în care constructorul a lansat noi modele în producţie pentru care cererea a...

În România, crește nevoia de recrutare a specialiștilor cu vârste de peste 45 de ani

În România, crește nevoia de recrutare a specialiștilor cu vârste de peste 45 de ani
Aproximativ 34% dintre specialiștii recrutați pentru poziții de management de către compania de executive search Kapital HR în ultimii 2 ani au vârste cuprinse între 40-55 de ani, pe următoarea poziție...

Ministrul Economiei anunță desființarea altor două posturi de administratori speciali

Ministrul Economiei anunță desființarea altor două posturi de administratori speciali
Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, anunță eliberarea din funcție a administratorilor speciali pentru privatizare de la Tohan și Carfil. „În teorie, acești administratori speciali ar fi trebuit să preg
Serviciul de email marketing furnizat de