x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Scrisoare deschisă: Creșterea pensiilor cu 40% va afecta grav economia

0
22 Oct 2020 - 09:03
Scrisoare deschisă: Creșterea pensiilor cu 40% va afecta grav economia


Creșterea pensiilor cu 40% va avea un impact extrem de grav asupra economiei și va duce la pierderea multor locuri de muncă, într-un moment în care este nevoie de consolidare fiscal-bugetară, arată într-o scrisoare deschisă academicianul Aurel Iancu, preşedintele Consiliului Fiscal - Daniel Dăianu, economistul şef al Băncii Naţionale a României - Valentin Lazea, Ella Kallai şi Laurian Lungu.

"Lupta cu pandemia nu s-a terminat şi avem de gestionat o criza economică fără precedent, care afectează sever ramuri ale economiei şi distruge locuri de muncă. Marea provocare este cum să avem redresare, creştere economică cu consolidare fiscală/bugetară în anii ce vin. România a început lupta contra virusului corona cu deficite bugetar şi extern (de cont curent) de peste 4% din PIB, între cele mai înalte din UE. Aceste deficite au limitat marja de acţiune a Guvernului. În timp ce creşterile mari de deficit bugetar ale altor state din UE sunt cauzate de efecte ale pandemiei, aproape jumătate din deficitul probabil din acest an la noi este componenta sa structurală, care nu ţine cont de poziţia ciclică a economiei. Cu cât cresc mai mult cheltuielile rigide (salarii, pensii, cheltuieli cu dobânzi) în buget, cu atât mai limitat devine spaţiul de a sprijini economia, de a limita efectele sociale negative", se precizează în document. 

Deficitul bugetar va urca la 9% din PIB până la sfârșitul acestui an, în care este cuprinsă și creșterea pensiilor cu 14%.

"Ţări cu care ne comparăm adesea (Ungaria, Polonia, Cehia) vor avea deficite bugetare probabil de aceeaşi mărime. Dar este o diferenţă esenţială între a avea deficite bugetare de 8-9% din PIB preponderent ca urmare a majorării unor cheltuieli permanente, cum este situaţia României, şi situaţia de la vecini. Bugete publice mai robuste devin o problemă generală în UE în raport cu provocările imense viitoare, inclusiv consecinţe ale aplicării noilor tehnologii (ce vor elibera masiv forţa de muncă) şi tranziţiei energetice, ca expresie a politicilor statelor în faţa schimbărilor de climă şi de mediu. Raportul privind Starea Uniunii, al preşedintelui Comisiei Europene, este elocvent în acest sens. Analize ale BCE şi ale altor bănci centrale fac referiri sistematice la aceleaşi provocări. Este vital să fie evitată o creştere a punctului de pensie cu 40% în acest moment, pentru că economia nu o poate susţine. Dacă nu va fi evitată, consolidarea fiscală/bugetară graduală, care să protejeze redresarea economică, ar deveni una forţată, dezordonată, dureroasă, cu creşteri imediate de impozite şi tăieri de cheltuieli. Economia şi-ar întrerupe relansarea şi ar reintra în recesiune în 2021. Pe termen mediu, însă, o creştere a pensiilor, îndeosebi cu accent pe cele mici, este necesară, concomitent cu eliminarea distorsiunilor sistemului de pensii".

Consolidarea fiscal-bugetară va trebui să înceapă de anul viitor. 
"Cum să realizăm aceste deziderate cu limitarea dezechilibrelor este marea provocare a politicii economice. Deşi regulile fiscale sunt suspendate în UE în 2020 şi 2021, este foarte puţin probabil ca pieţele să accepte deficite bugetare mari cauzate în principal de cheltuieli permanente, preponderent recurente, ani în şir şi aşteaptă anunţarea unui program credibil de consolidare fiscală/bugetară graduală încă din 2021".

Corecția deficitului bugetar trebuie să se facă pe parcursul mai multor ani, astfel încât să ajungă sub 3% din PIB în 2024. 
"Pasul de corecţie macroeconomică depinde de mersul economiei, de restrângerea cheltuielilor bugetare şi de creşterea veniturilor bugetare. Se pot gândi combinaţii între ajustările de cheltuieli şi metode de creştere a veniturilor fiscale/bugetare. Utilizarea masivă de fonduri europene ar ajuta într-o manieră hotărâtoare pasul anual al corecţiei fiscale. Oricum, regimul fiscal trebuie să fie echitabil şi aplicat corect. Iar cheltuirea banilor publici trebuie să fie transparentă, responsabilă şi eficientă, astfel încât să inducă conformarea la plată a contribuabililor".

Anul viitor, deficitul bugetar va fi de 7% din PIB.
"Se pot raţionaliza cheltuieli acolo unde risipa este mare; creşteri de venituri finanţate de bugetul public trebuie să fie limitate în anii ce vin. Trebuie avută în vedere problematica socială pe fondul robotizării, eliberării de forţă de muncă; aceasta implică existenţa de resurse în bugetele publice pentru sprijinirea economiei. Dar, deşi nu este realistă disponibilizarea unui număr mare de persoane din sectorul public într-o perspectivă imediată, cheltuielile bugetare cu aparatul de stat trebuie să fie restrânse. Veniturile fiscale la noi sunt mult inferioare în raport cu ce este necesar şi se poate obţine. Plaja acestor venituri în noile state intrate în UE în 2004 şi 2007 este 30-38% din PIB, în timp ce în România nivelul este sub 27%. Polonia şi Bulgaria arată că reforma mecanismelor de colectare, informatizarea pot aduce la bugetul public puncte procentuale din PIB. Efortul creşterii gradului de colectare a veniturilor, concomitent cu creşterea eficienţei cheltuirii banului public, reclamă între altele mai multă transparenţă, lupta contra evaziunii fiscale şi a practicilor neloiale de optimizare fiscală (ex: impozitarea să se facă unde se realizează business-ul, nu unde este înregistrat), restructurarea şi informatizarea ANAF, reexaminarea scutirilor şi tratamentelor fiscale preferenţiale care au erodat baza de impozitare".

Fondurile europene vor ajuta la corecția bugetară, la activitatea companiilor private.
"Este vital ca absorbţia de fonduri europene să fie cât mai mare în anii 2021-2024, când se impune consolidarea fiscală. De notat că resursele din Facilitatea europeană de redresare şi rezilienţă ar trebui folosite cu precădere în intervalul 2021-2023. Este imperativ ca Planul naţional de redresare şi rezilienţă, ce trebuie trimis la Bruxelles până în aprilie 2021, să fie ambiţios, realist şi profesionist întocmit, astfel încât să respecte cerinţele CE. Consolidarea fiscală ne-ar apropia de intrarea în Mecanismul Cursurilor de Schimb 2 şi Uniunea Bancară, de aderarea la zona euro, în momentul în care economia va fi pregătită pentru aşa ceva. Într-o perspectivă mai lungă, venituri bugetare superioare sunt necesare pentru a face faţă la alte crize, pentru a face economia mai robustă. Un buget public robust devine o prioritate pentru securitatea naţională, având în vedere provocările viitoare. Să avem în vedere cât de puţin se cheltuie în România pentru educaţie şi sănătate publică, pentru infrastructura critică. Cheltuielile pentru educaţie şi sănătatea publică sunt în fapt, în parte, investiţii în capital uman. România nu trebuie să capete dependenţă structurală de fonduri europene pentru a trece prin perioade foarte dificile. Economia viitorului va fi diferită faţă de cea de înainte de pandemie şi trebuie să fim pregătiţi pentru schimbările ce deja se produc, accelerate fiind de criza sanitară, de noi tehnologii şi de politicile statelor în abordarea schimbărilor climatice", se arată în scrisoare. 

 

Citeşte mai multe despre:   pensie

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

80% dintre români care apelează la brokerii de credite vor să-și cumpere imobile

80% dintre români care apelează la brokerii de credite vor să-și cumpere imobile
Circa 80% dintre românii care apelează la un broker de credite vor să cumpere imobile, iar 10% să-și renoveze locuințele, arată un studiu realizat de AVBS Credit. Totodată, au crescut preferințele oamenilor...

Lucrările la Unitatea 2 Cernavodă au fost finalizate. Probleme la stația de clorinare

Lucrările la Unitatea 2 Cernavodă au fost finalizate. Probleme la stația de clorinare
Lucrările la Unitatea 2 CNE Cernavodă au fost finalizate și sincronizarea la Sistemul Energetic Naţional s-a realizat luni, 14 iunie, transmite Nuclearelectrica SA. "Lucrările aferente opririi...

A fost încheiat contractul pentru e-tiketing. Pasagerii vor putea călători cu mai multe trenuri folosind un singur bilet

A fost încheiat contractul pentru e-tiketing. Pasagerii vor putea călători cu mai multe trenuri folosind un singur bilet
Călătorii vor putea să schimbe mai multe trenuri pe baza unui singur bilet, chiar dacă garniturile aparțin unor operatori feroviari diferiți în următorii doi ani, potrivit proiectului "Sistem integrat,...

Terenul Romexpo, o afacere de miliarde. Încercare de devalizare a statului român

Terenul Romexpo, o afacere de miliarde. Încercare de devalizare a statului român
Inițiativa legislativă care stipulează cedarea cu titlu gratuit a 46 de hectare de teren care aparține Romexpo este o încercare inacceptabiilă de a devaliza statul român cu jumătate de miliard de euro,...

ARB: Atenție la plățile online. În caz de fraudă, banii nu pot fi recuperați

ARB: Atenție la plățile online. În caz de fraudă, banii nu pot fi recuperați
Clienții sunt sfătuiți de bănci să fie atenți la plățile online deoarece în caz de fraudă, acestea nu pot recupera banii clienților dacă tranzațiile sunt efectuate cu autentificare strictă, potrivit...

A fost lansată licitația pentru proiectarea și execuția Centurii Sighișoarei

A fost lansată licitația pentru proiectarea și execuția Centurii Sighișoarei
A fost lansată licitația pentru proiectarea și execuția Centurii Sighișoarei, transmite  Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Valoarea estimată a contractului se...

Deficitul de cont curent explodează. A crescut cu peste 107% în primele patru luni din 2021

Deficitul de cont curent explodează. A crescut cu peste 107% în primele patru luni din 2021
Contul curent al balanţei de plăţi a ajuns la un deficit de 4,710 miliarde de euro în primele patru luni ale acesui an, cu 107,12% mai mare față de aceeași perioadă din 2020, când s-a situat...

Afacerile din industrie au crescut cu peste 20% în primele patru luni ale anului 2021

Afacerile din industrie au crescut cu peste 20% în primele patru luni ale anului 2021
Afacerile din industrie a crescut cu 20,8% în primele patru luni ale anului 2021, față de perioada ianuarie-aprilie 2020, arată datele INS. Avansul se datorează industriei prelucrătoare...

Corina Crețu: ”Statul român, prin PNRR, nu a oferit IMM-urilor nimic pe partea de granturi”

Corina Crețu: ”Statul român, prin PNRR, nu a oferit IMM-urilor nimic pe partea de granturi”
Galerie Foto Organizația Femeilor Antreprenor din UGIR (OFA UGIR) a susținut la Tulcea, la sfârșitul săptămânii, conferința națională ”Investițiile private încotro? Cum finanțăm viitorul agriculturii și al...

Comenzile din industria prelucrătoare au crescut cu peste 21% în primele patru luni ale anului

Comenzile din industria prelucrătoare au crescut cu peste 21% în primele patru luni ale anului
Noile comenzi din industria prelucrătoare au crescut cu 21,8% în intervalul 1 ianuarie - 30 aprilie 2021, raporta la aceeași perioadă de anul trecut, arată datele INS. Acestea s-au...

Abonamentul medical, cel mai cerut beneficiu la angajare 

Abonamentul medical, cel mai cerut beneficiu la angajare 
Galerie Foto Ultimele date statistice arată că în România sunt 1.620.000 de abonamente medicale oferite de companii angajaților, iar numărul doritorilor este în creștere, mai ales după pandemie, când sistemul sanitar și-a...

Fondurile de investiții bagă bani în ce au blocat guvernele României

Fondurile de investiții bagă bani în ce au blocat guvernele României
Galerie Foto Din 2017, cabinetele medicale au fost ocolite de la finanțările nerambursabile, fie din fonduri europene, fie din fonduri guvernamentale. În timp ce programele pentru start-up au dat bani unor firme cu șanse destul...

Preţul energiei pe bursă a crescut cu peste 140%, în mai 2021 faţă de anul trecut

Preţul energiei pe bursă a crescut cu peste 140%, în mai 2021 faţă de anul trecut
Preţul energiei electrice pe piaţa spot a bursei OPCOM (Piaţa pentru Ziua Următoare - PZU) a avut o medie de 289 lei pe MWh în luna mai 2021, cu 140,6% mai mult faţă de preţul înregistrat în aceeaşi lună a...

CFR Călători vrea să repare 239 de vagoane în 2021

CFR Călători vrea să repare 239 de vagoane în 2021
CFR Călători vrea să repare 239 de vagoane în acest an. Acum se află în circulaţie 1.014 vagoane, a anunţat, directorul general al companiei, Ovidiu Vizante. "La momentul acesta avem mai multe v...

Isărescu: Mesajul principal şi permanent al BNR este de parteneriat durabil şi robust cu Banca Naţională a Moldovei

Isărescu: Mesajul principal şi permanent al BNR este de parteneriat durabil şi robust cu Banca Naţională a Moldovei
Mesajul principal al Băncii Naţionale a României este de parteneriat durabil şi robust cu Banca Naţională a Moldovei, a declarat, vineri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la ceremonia de semnarea a noului...
Serviciul de email marketing furnizat de