x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Scrisoare deschisă: Creșterea pensiilor cu 40% va afecta grav economia

0
22 Oct 2020 - 09:03
Scrisoare deschisă: Creșterea pensiilor cu 40% va afecta grav economia


Creșterea pensiilor cu 40% va avea un impact extrem de grav asupra economiei și va duce la pierderea multor locuri de muncă, într-un moment în care este nevoie de consolidare fiscal-bugetară, arată într-o scrisoare deschisă academicianul Aurel Iancu, preşedintele Consiliului Fiscal - Daniel Dăianu, economistul şef al Băncii Naţionale a României - Valentin Lazea, Ella Kallai şi Laurian Lungu.

"Lupta cu pandemia nu s-a terminat şi avem de gestionat o criza economică fără precedent, care afectează sever ramuri ale economiei şi distruge locuri de muncă. Marea provocare este cum să avem redresare, creştere economică cu consolidare fiscală/bugetară în anii ce vin. România a început lupta contra virusului corona cu deficite bugetar şi extern (de cont curent) de peste 4% din PIB, între cele mai înalte din UE. Aceste deficite au limitat marja de acţiune a Guvernului. În timp ce creşterile mari de deficit bugetar ale altor state din UE sunt cauzate de efecte ale pandemiei, aproape jumătate din deficitul probabil din acest an la noi este componenta sa structurală, care nu ţine cont de poziţia ciclică a economiei. Cu cât cresc mai mult cheltuielile rigide (salarii, pensii, cheltuieli cu dobânzi) în buget, cu atât mai limitat devine spaţiul de a sprijini economia, de a limita efectele sociale negative", se precizează în document. 

Deficitul bugetar va urca la 9% din PIB până la sfârșitul acestui an, în care este cuprinsă și creșterea pensiilor cu 14%.

"Ţări cu care ne comparăm adesea (Ungaria, Polonia, Cehia) vor avea deficite bugetare probabil de aceeaşi mărime. Dar este o diferenţă esenţială între a avea deficite bugetare de 8-9% din PIB preponderent ca urmare a majorării unor cheltuieli permanente, cum este situaţia României, şi situaţia de la vecini. Bugete publice mai robuste devin o problemă generală în UE în raport cu provocările imense viitoare, inclusiv consecinţe ale aplicării noilor tehnologii (ce vor elibera masiv forţa de muncă) şi tranziţiei energetice, ca expresie a politicilor statelor în faţa schimbărilor de climă şi de mediu. Raportul privind Starea Uniunii, al preşedintelui Comisiei Europene, este elocvent în acest sens. Analize ale BCE şi ale altor bănci centrale fac referiri sistematice la aceleaşi provocări. Este vital să fie evitată o creştere a punctului de pensie cu 40% în acest moment, pentru că economia nu o poate susţine. Dacă nu va fi evitată, consolidarea fiscală/bugetară graduală, care să protejeze redresarea economică, ar deveni una forţată, dezordonată, dureroasă, cu creşteri imediate de impozite şi tăieri de cheltuieli. Economia şi-ar întrerupe relansarea şi ar reintra în recesiune în 2021. Pe termen mediu, însă, o creştere a pensiilor, îndeosebi cu accent pe cele mici, este necesară, concomitent cu eliminarea distorsiunilor sistemului de pensii".

Consolidarea fiscal-bugetară va trebui să înceapă de anul viitor. 
"Cum să realizăm aceste deziderate cu limitarea dezechilibrelor este marea provocare a politicii economice. Deşi regulile fiscale sunt suspendate în UE în 2020 şi 2021, este foarte puţin probabil ca pieţele să accepte deficite bugetare mari cauzate în principal de cheltuieli permanente, preponderent recurente, ani în şir şi aşteaptă anunţarea unui program credibil de consolidare fiscală/bugetară graduală încă din 2021".

Corecția deficitului bugetar trebuie să se facă pe parcursul mai multor ani, astfel încât să ajungă sub 3% din PIB în 2024. 
"Pasul de corecţie macroeconomică depinde de mersul economiei, de restrângerea cheltuielilor bugetare şi de creşterea veniturilor bugetare. Se pot gândi combinaţii între ajustările de cheltuieli şi metode de creştere a veniturilor fiscale/bugetare. Utilizarea masivă de fonduri europene ar ajuta într-o manieră hotărâtoare pasul anual al corecţiei fiscale. Oricum, regimul fiscal trebuie să fie echitabil şi aplicat corect. Iar cheltuirea banilor publici trebuie să fie transparentă, responsabilă şi eficientă, astfel încât să inducă conformarea la plată a contribuabililor".

Anul viitor, deficitul bugetar va fi de 7% din PIB.
"Se pot raţionaliza cheltuieli acolo unde risipa este mare; creşteri de venituri finanţate de bugetul public trebuie să fie limitate în anii ce vin. Trebuie avută în vedere problematica socială pe fondul robotizării, eliberării de forţă de muncă; aceasta implică existenţa de resurse în bugetele publice pentru sprijinirea economiei. Dar, deşi nu este realistă disponibilizarea unui număr mare de persoane din sectorul public într-o perspectivă imediată, cheltuielile bugetare cu aparatul de stat trebuie să fie restrânse. Veniturile fiscale la noi sunt mult inferioare în raport cu ce este necesar şi se poate obţine. Plaja acestor venituri în noile state intrate în UE în 2004 şi 2007 este 30-38% din PIB, în timp ce în România nivelul este sub 27%. Polonia şi Bulgaria arată că reforma mecanismelor de colectare, informatizarea pot aduce la bugetul public puncte procentuale din PIB. Efortul creşterii gradului de colectare a veniturilor, concomitent cu creşterea eficienţei cheltuirii banului public, reclamă între altele mai multă transparenţă, lupta contra evaziunii fiscale şi a practicilor neloiale de optimizare fiscală (ex: impozitarea să se facă unde se realizează business-ul, nu unde este înregistrat), restructurarea şi informatizarea ANAF, reexaminarea scutirilor şi tratamentelor fiscale preferenţiale care au erodat baza de impozitare".

Fondurile europene vor ajuta la corecția bugetară, la activitatea companiilor private.
"Este vital ca absorbţia de fonduri europene să fie cât mai mare în anii 2021-2024, când se impune consolidarea fiscală. De notat că resursele din Facilitatea europeană de redresare şi rezilienţă ar trebui folosite cu precădere în intervalul 2021-2023. Este imperativ ca Planul naţional de redresare şi rezilienţă, ce trebuie trimis la Bruxelles până în aprilie 2021, să fie ambiţios, realist şi profesionist întocmit, astfel încât să respecte cerinţele CE. Consolidarea fiscală ne-ar apropia de intrarea în Mecanismul Cursurilor de Schimb 2 şi Uniunea Bancară, de aderarea la zona euro, în momentul în care economia va fi pregătită pentru aşa ceva. Într-o perspectivă mai lungă, venituri bugetare superioare sunt necesare pentru a face faţă la alte crize, pentru a face economia mai robustă. Un buget public robust devine o prioritate pentru securitatea naţională, având în vedere provocările viitoare. Să avem în vedere cât de puţin se cheltuie în România pentru educaţie şi sănătate publică, pentru infrastructura critică. Cheltuielile pentru educaţie şi sănătatea publică sunt în fapt, în parte, investiţii în capital uman. România nu trebuie să capete dependenţă structurală de fonduri europene pentru a trece prin perioade foarte dificile. Economia viitorului va fi diferită faţă de cea de înainte de pandemie şi trebuie să fim pregătiţi pentru schimbările ce deja se produc, accelerate fiind de criza sanitară, de noi tehnologii şi de politicile statelor în abordarea schimbărilor climatice", se arată în scrisoare. 

 

Citeşte mai multe despre:   pensie

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

România acum 100 de ani. PIB/locuitor scăzuse la 761 dolari, similar cu cel din 1879 

România acum 100 de ani. PIB/locuitor scăzuse la 761 dolari, similar cu cel din 1879 
Galerie Foto Anul 1918, anul Marii Uniri, transformă România într-un jucător pe scena economică mondială cu un potenţial economic mult mai mare datorită noilor teritorii pe care le redobândea după încheierea Primului Răzb...

Câștig de 39% la Bursa de Valori

Câștig de 39% la Bursa de Valori
Acțiunile Electroputere au crescut cel mai mult săptămâna trecută, la Bursa de Valori București (BVB), înregistrând un salt al prețului de 38,89%. Pe locurile următoare în acest clasament se află titlurile CO...

Transelectrica are de încasat 47,5 miloane de lei de la firme cu probleme

Transelectrica are de încasat 47,5 miloane de lei de la firme cu probleme
Compania Transelectrica trebuie să recupereze creanțe în valoare de 47,5 milioane de lei pentru transportul electricității. Cea mai mare parte a banilor, respectiv 26,9 milioane de lei, sunt sume...

O firmă de pază cere insolvența Tarom

O firmă de pază cere insolvența Tarom
Compania de pază Rino Guard Slobozia a depus o cerere de deschidere a procedurii de insolvenţă împotriva operatorului național de transport aerian Tarom, conform portalului just.ro. Firma de protecție și gardă a ...

Europenii alocă 24% din cheltuieli locuinței. Unde se duc banii românilor

Europenii alocă 24% din cheltuieli locuinței. Unde se duc banii românilor
Dintre cheltuielile aferente unei gospodăriile din UE, circa 23,5% au fost necesare pentru utilități, respectiv apă, electricitate, combustibili în anul 2019, arată datele Eurostat.  Acestea sunt mai mari...

VIDEO. Florin Cîțu, la Timișoara: Nu vom crește taxele anul viitor

VIDEO. Florin Cîțu, la Timișoara: Nu vom crește taxele anul viitor
Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a declarat, luni, la Timișoara, că Guvernul PNL nu va introduce noi taxe. De asemnea, acesta a menționat că va propune în ședința de guvern din această săptămână ca data...

Insolvențele au scăzut cu 11% în primele 10 luni din 2020

Insolvențele au scăzut cu 11% în primele 10 luni din 2020
Insolvențele au scăzut cu 10,91% în primele zece luni din acest an, raportat la aceeași perioadă de anul trecut. Au fost 4.606 insolvențe declarate de societăți comerciale și persoane fizice autorizate (PFA),...

Frica de cutremur, tratată cu 350 de ani de consolidări

Frica de cutremur, tratată cu 350 de ani de consolidări
Galerie Foto Dacă se păstrează actualul nivel de finanţare, autorităţile au nevoie de 350 de ani doar pentru consolidarea clădirilor rezidenţiale din clasa I de risc seismic, identificate în urma expertizelor realizate la î...

Bani din Germania: 5.000 euro/camion

Bani din Germania: 5.000 euro/camion
Companiile de transport rutier din România care au achitat taxe de drum în Germania mai au termen până vineri, 4 decembrie 2020, pentru a se înregistra în vederea rambursării unei părți din taxele achitate în...

PNL a provocat în 10 luni un deficit bugetar cât PSD în toată guvernarea

PNL a provocat în 10 luni un deficit bugetar cât PSD în toată guvernarea
Veniturile bugetului general consolidat au atins la sfârşitul lunii octombrie 263,47 miliarde de lei, marcând o creştere cu circa 2,4 miliarde de lei faţă de perioada similară a anului trecut. Deşi ministrul...

Planul de investiții al Transgaz are undă verde de la ANRE. Care este valoarea acestuia

Planul de investiții al Transgaz are undă verde de la ANRE. Care este valoarea acestuia
Planul de investiții al Transgaz pentru intervalul 2020-2029 a fost aprobat de Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE). Acesta prevede proiecte în valoare de 4,2 miliarde de euro, transmite...

Data limită până la care transportatorii români pot recupera taxa de drum din Germania

Data limită până la care transportatorii români pot recupera taxa de drum din Germania
O parte din taxele de drum în Germania, plătite în perioada 2017-2020, vor putea fi returnate până la 4 decembrie. Pentru aceasta, societățile de transport din România se pot înregistra pentru...

15 oferte pentru Autostrada Sibiu-Pitești

15 oferte pentru Autostrada Sibiu-Pitești
Au fost depuse 15 oferte pentru contractul privind proiectarea și execuția lucrărilor pe secțiunea 3, Cornetu – Tigveni, a autostrăzii Sibiu-Pitești. Valoarea estimată a contractului este de 5.324.779.469...

Precizările premierului Ludovic Orban despre gazoductul BRUA

Precizările premierului Ludovic Orban despre gazoductul BRUA
România și-a îndeplinit obligațiile pentru construcția gazoductului BRUA, dar mai sunt lucruri de făcut care depind de partanerii bulgari și ungari, a declarat premierul Ludovic Orban. Finalizarea...

Valabilitatea voucherelor de vacanță a fost prelungită

Valabilitatea voucherelor de vacanță a fost prelungită
Guvernul a adoptat prelungirea valabilității voucherelor de vacanță emise în 2019 și în 2020 până la sfârșitul anului viitor. „Un act normativ înaintat de Ministerul Economiei prevede prelungirea...
Serviciul de email marketing furnizat de