Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Inflația a ajuns la 10%, de două ori față de începutul anului, în contextul în care statul a liberalizat piața energiei, a majorat TVA-ul și accizele la carburanți, toate acestea ducând la scăderea puterii de cumpărare.
Fostul premier liberal Ludovic Orban, spune că unii actori guvernamentali profită de inflație, care mărește și veniturile bugetului.
"Eu cred că unii din Guvern se şi bucură de inflaţie. Cresc preţurile, practic cresc şi veniturile bugetului de stat corespunzător", a declarat acesta.
Vicepremierul Tanczos Barna subliniază necesitatea stopării risipei, reprioritizarea investițiilor și regândirea încasărilor statului.
"A fost nevoie de o stopare, pe de o parte a risipei, de reprioritizare a investiţiilor şi de regândire a încasărilor statului", a declarat demnitarul.
Însă consilierul guvernatorului BNR, Eugen Rădulescu, consideră deficitul bugetar, care a atins 9,3% din PIB în 2024 — cel mai mare din UE — cauza principală a inflației.
"Inflaţia are o singură cauză internă fundamentală! Iar ea se numeşte deficit bugetar", a declarat Eugen Rădulescu.
Datorie publică uriașă
Deficitul uriaș generează o datorie publică record, de peste 1.000 miliarde de lei, echivalentă cu o povară de 180.000 lei (36.000 euro) pentru fiecare salariat din țară. Inflația a crescut accelerat în 2025, după implementarea măsurilor de austeritate ale Guvernului Ilie Bolojan, iar specialiștii anunță că va rămâne ridicată în următoarele luni.
"27 de milioane de salarii medii lunare nete. 6 milioane de salariaţi nu ar trebui să ia niciun ban timp de 4 luni şi jumătate dintr-un an", a explicat Eugen Rădulescu, conslier al guvernatorului BNR.
Scumpiri record
România se află pe primul loc în UE la creșterea prețurilor, cu o rată de 8,5%, depășind Estonia cu 2 puncte procentuale și fiind de trei ori mai mare decât media europeană, relevă datele Eurostat.
Feliciu Paraschiv, vicepreședintele Asociației Comercianților Mici și Mijlocii, avertizează că în ultimii trei ani inflația s-a majorat cu 37,5%, afectând direct coșul săptămânal al românilor, care a crescut de la 400 la 600 lei, dar cu produse mai puține sau de calitate inferioară.
În perioade de criză, specula și aplicarea marjelor exagerate sunt la ordinea zilei: prețul drojdiei sau lămâilor a crescut și de 5-10 ori în timpul pandemiei, iar produsele de bază sau industriale, precum uleiul, detergenti și cosmeticele, s-au scumpit substanțial.
Prețurile alimentelor sunt influențae de importuri masive și adaosuri comerciale uriașe. De exemplu, prețul laptelui crește de patru ori de la producător la raft din cauza unor marje de profit între 40 și 100%, aplicate procesatorilor și comercianților.
Negocierile inegale între marii retaileri și micii producători agravează situația, cerându-se coagularea fermierilor pentru o putere de negociere mai puternică.
Guvernul a intervenit în 2023, plafonând adaosurile comerciale la 20% pentru anumite produse de bază, dar acestea sunt evitate de producătorii de specialitate, iar calitatea sau gramajul produselor au scăzut considerabil.
Fenomenul de „shrinkflation” – diminuarea gramajului fără reducerea prețului – s-a extins, afectând untul și alte alimente.
Pe fondul limitărilor de preț, comercianții cresc marjele la alte categorii de produse pentru a-și menține profitul.
Risipa românilor
Pe lângă factorii economici și politici, consumatorii români contribuie la scumpiri prin risipă: aproximativ 30% din alimentele cumpărate ajung la gunoi, iar achizițiile impulsive și plățile mai mari pentru același produs (ex. salam feliat) accentuează problema.
În final, și produsele tradiționale românești suferă. Prețurile merelor s-au dublat, comparativ cu anul trecut, iar România pierde teren în producția agricolă față de Polonia, potrivit observatornews.ro.
Citește pe Antena3.ro
