La mijlocul lunii septembrie, Comisia Europeană a admis o petiția înaintată de Asociația Bankwatch România privind încălcarea legislației UE referitoare la poluarea aerului cauzată de activitatea acestei centrale. Potrivit punctului de vedere transmis de Executivul comunitar la mijlocul lunii decembrie, Asociația Bankwatch România poate depune o plângere oficială împotriva unei încălcări a dreptului UE de către un stat membru al UE. Între timp, Societatea Electrocentrale Craiova, administratorul termocentralei, a intrat în insolvență. Compania asigură agentul termic pentru încălzirea Craiovei, dar și căldura și aburul tehnologic pentru Ford Otosan, cel mai mare angajator din Dolj. Producătorul de energie este controlat de Ministerul Energiei, cu o participație de peste 77%, iar principalul acționar minoritar este Fondul Proprietatea, cu 21,56%.
Această reclamație vine într-un moment în care împotriva României se află în derulare o procedură de infringement din cauza poluării aerului. Pentru că autoritățile de la București nu au acționat în consecință, la 1 iunie 2023, Comisia a decis să trimită un aviz motivat țării noastre. În ceea ce privește calitatea aerului în Craiova, Comisia a constatat că două puncte de prelevare nu furnizează date suficiente pentru particule în suspensie, iar un punct de prelevare nu furnizează date suficiente pentru benzen. Serviciile Comisiei evaluează încă răspunsurile României la avizul motivat și, pe această bază, vor decide cu privire la pașii următori pentru a se asigura că încălcarea este soluționată.
Ce se reclamă în petiția trimisă Bruxelles-ului
Petiționara raportează poluarea cauzată de emisiile de la Centrala Electrică pe cărbune CET II care afectează municipiul Craiova. Potrivit petiționarei, cartierele din apropierea centralei electrice au fost acoperite de un strat gros de cenușă și praf fin, care au un impact semnificativ asupra calității vieții și sănătății locuitorilor. Ea afirmă că locuitorii din aceste zone au raportat numeroase probleme de sănătate, inclusiv dificultăți respiratorii, iritații oculare și alte afecțiuni asociate cu expunerea la poluanți atmosferici. Petiționara explică faptul că, în urma plângerilor din partea comunității locale, Garda de Mediu Dolj a amendat Centrala Electrică Craiova, constatând că instalațiile nu erau sigilate corespunzător, permițând dispersarea cenușii și poluând aerul din jur. Potrivit petiționarei, în ciuda multiplelor reclamații adresate Gărzii de Mediu, Primăriei Craiova, Agenției pentru Protecția Mediului și Ministerului Energiei, măsurile luate până în prezent au fost insuficiente pentru a rezolva problema, iar poluarea persistă. Petiționara invocă încălcarea Directivei 2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa, în special a articolului 7 privind metoda de eșantionare, a articolului 13 privind respectarea valorilor-limită pentru poluanți, a articolului 23 privind elaborarea planurilor de calitate a aerului și a articolului 26 privind informarea publicului. De asemenea, petiționara invocă încălcări ale Directivei 2010/75/UE privind emisiile industriale. Petiționara solicită luarea unei serii de măsuri. În special, solicită efectuarea de măsurători ale calității aerului în conformitate cu Directiva privind calitatea aerului înconjurător, limitarea numărului de ore de funcționare a centralelor electrice, implementarea unui plan de acțiune pe termen scurt în cazurile de poluare extremă și efectuarea lucrărilor de reparații necesare. Petiționara solicită respectarea Directivei privind calitatea aerului înconjurător și încurajarea României să transpună în timp util Directiva (UE) 2024/2881 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa.
Conform datelor transmise de autoritățile române Agenției Europene de Mediu, începând cu anul 2020, în zona de calitate a aerului Craiova (ZON-RO41101), în 2020, 2021 și 2022 au fost raportate depășiri ale valorii-limită zilnice aplicabile în prezent pentru particulele în suspensie (PM10), dar nu au fost raportate depășiri ale valorilor-limită în 2023 și 2024.
Craiova a ratat trecerea de la încălzirea pe cărbune la cea pe gaz
În martie 2024, termocentrala a scos la licitație un contract în valoare de peste un miliard de lei (circa 215 milioane de euro, fără TVA) pentru proiectarea și execuția unei centrale pe gaze în cogenerare de 295 MW. Ea urma să înlocuiască actualele grupuri ale CET II, care folosesc cărbune. Investiția, care era finanțată prin PNRR, avea să rezolve o problemă gravă a craiovenilor, și anume poluarea. Locuitorii orașului se plâng de ani că atunci când bate vântul particulele poluante sunt purtate și la zeci de kilometri depărtare. Imaginile postate de aceștia pe rețelele de socializare sunt elocvente. Casele, mașinile, curțile sunt acoperite cu un strat gros de funingine.
Primăria vrea să cumpere o parte din active
Ofertele se puteau depune până pe 15 aprilie 2024, dar cum acestea au lipsit, la începutul lunii august a anului trecut, licitația a fost anulată. Contractul de finanțare prin PNRR, program care asigura două treimi din suma necesară realizării noii centrale, a fost reziliat pentru că timpul rămas până la expirarea PNRR nu ar mai fi permis realizarea proiectului. Ulterior, Primăria municipiului Craiova și-a manifestat intenția de a cumpăra instalațiile de producere a agentului termic de la Electrocentrale Craiova. Autoritățile locale au transmis și o scrisoarea de intenție, prin care își exprimau disponibilitatea de a achiziționa o parte din activele societății.
Societatea Electrocentrale Craiova a terminat anul trecut cu pierderi de 433,1 milioane de lei (față de -224,2 milioane de lei în 2023), la încasări totale de 540,2 milioane de lei, datorii de 969,3 milioane de lei și un efectiv mediu de circa 500 de salariați. Societatea este al doilea cel mai mare datornic la stat.
Producătorul de căldură a intrat în insolvență
Și dacă tot a ratat proiectul finanțat prin PNRR, situația financiară a companiei a continuat să se deterioreze, iar pe 15 decembrie 2025 a intrat în insolvență. Instanța de judecată a încuviințat solicitarea proprie în acest sens a companiei. Electrocentrale Craiova asigură încălzirea și apa caldă menajeră pentru aproximativ 40.000 de apartamente (circa 150.000 de locuitori), instituții publice, școli, spitale, unități militare inclusiv cu personal NATO, agenți economici, precum și pentru Ford Otosan România SRL (abur tehnologic și încălzire), producătorul auto având, în calitate de client, o pondere de 20% în totalul energiei termice livrate de producătorul craiovean de energie. Electrocentrale Craiova operează o termocentrală pe bază de lignit cu adaos de gaze naturale, cu putere termică instalată de peste 1.000 MW și electrică de 300 MW, fiind activă și pe piața de echilibrare a sistemului energetic național. Administrator judiciar provizoriu a fost numit consorțiul Infinexa Restructuring - GMC SPRL, iar acum urmează să fie aprobat un program de restructurare care să permită societății să funcționeze în continuare.
CET Craiova pierde 170 MW
Guvernul a modificat înainte de Crăciun, prin ordonanță de urgență, legislația decarbonării producției de energie a României, după negocierile cu Comisia Europeană privind amânarea închiderii unor termocentrale pe cărbune. Noul grafic stabilește că România va închide anul acesta capacități de producție de energie electrică pe cărbune de 1.045 MW, nu de 1.755 MW, cât prevedeau normele în vigoare până acum. Din capacitățile de 1.045 MW prevăzute pentru închidere, doar 845 MW vor fi retrași definitiv din exploatare în mod efectiv. Alți 200 MW dispar din sistem „prin modificarea licenței în sensul reducerii puterii electrice instalate, respectiv cu 170 MW la Societatea Electrocentrale Craiova SA și cu 30 MW la Societatea Complexul Energetic Valea Jiului SA″.
Amendă grea de la AFM
Recent, Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) i-a impus companiei plata a 596,4 milioane de lei pentru neîndeplinirea la termen a obligației de achiziție a 905.095 de certificate de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) pentru energia pe cărbune produsă anul trecut. Cum acționarul majoritar al companiei este statul român, această sumă urmează să fie achitată tot de statul român, prin intermediul Ministerului Energiei.



