x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Topul gafelor de criză: Promisiunile populiste faţă cu realităţile economice.

0
Autor: Daniel Ionaşcu 09 Iun 2011 - 21:00
Topul gafelor de criză: Promisiunile populiste faţă cu realităţile economice.


Romania nu a dus deloc lipsa in ultimii ani de tot soiul de idei crete in domeniul economic, care mai de care mai periculoasa pentru cei cu inimi slabe. Autoritatile si politicienii au facut un adevarat sport national din a promite tot soiul de lucruri care suna bine la urechea electoratului, dar apoi in practica se lovesc de bariere de netrecut in implementare.

Jurnalul National a contorizat o serie din promisiunile si actiunile statului din 2009 pana acum si care ori au fost prea nastrusnice, ori ministrii s-au facut ca le uita cand a trebuit sa le implementeze.

1. Colectia de bonuri fiscale. Premierul Emil Boc declara in 23 iunie anul trecut, imediat dupa majorarea TVA de la 19% la 24%, ca oamenii simpli ar trebui sa ceara bonuri fiscale pentru toate cumparaturile lor, iar peste un anumit prag vor primi o parte din bani inapoi. "Vrem sa ii incurajam pe oameni sa ceara bon fiscal. Toti cei care vor avea bonuri fiscale adunate peste o suma vor primi o prima din acea suma pe care sa o foloseasca de la paine pana la produse scumpe", declara Emil Boc. "Vor avea parte de deduceri din suma care se aduna. E o practica pe care am vazut-o si in alte tari pentru a incuraja oamenii sa ceara bon fiscal si pentru a forta firmele sa dea", se lauda el. Zis si… nefacut. Pe langa faptul ca bugetul este intr-o acuta criza de bani, iar statul nu-si permite sa dea inapoi, masura nici nu este aplicabila intr-o tara ca Romania, care nu are o administratie eficienta.

2. Pomeni electorale pentru "con­sumatorul vulnerabil". Ro­mania a dormit in papuci patru ani, de la aderarea la Uniunea Europeana (UE) in 2007, cand avea obligatia de a stabili criteriile pentru "consumatorul vulnerabil" care ar trebui sa beneficieze in continuare de subventii. Autoritatile s-au complacut in situatie, deoarece asta a ajutat la donarea de "pomeni electorale" prin mentinerea artificiala la preturi joase a curentului electric si neliberalizarea pretului la gazele naturale. Numai ca anul trecut statul a anuntat eliminarea subventiilor la caldura si acordarea de ajutoare doar persoanelor care au venituri sub un anumit nivel. Premierul Emil Boc spunea ca acesta ar putea fi 850 de lei pe membru de familie. Acum a convenit cu FMI si UE liberalizarea preturilor si eliminarea subventiilor si, ca atare, definirea consumatorului vulnerabil este de maxima stringenta.

3. Reorganizarea energetica, perpetua. Inca de la inceputul anilor 2000, cand s-a spart CONEL, sectorul energetic romanesc se reorganizeaza continuu. Intai s-a spart gigantica structura anterioara pentru a vedea unde sunt gaurile financiare, insa din 2007, dupa elaborarea Strategiei Energetice, s-a venit cu ideea recomasarii lor. Mai intai fostul premier Calin Popescu Tariceanu a gandit o singura structura imensa cu activele cele mai bune, sub palaria Electrica. Ulterior, ministrul Adriean Videanu a gandit doi behemoti care sa cuprinda totul, inclusiv mineritul. Dupa doi ani de elaborari de "strategii" si "viziuni", ideea formarii Electra si Hidroenergetica a cazut in instanta, ca urmare a actiunilor efectuate de sindicalisti si Fondul Proprietatea. Romania s-a ales de doua ori cu buza umflata: nici nu a privatizat complexurile energetice din Oltenia si filialele de distributie atunci cand avea sansa sa ia bani frumosi pe ele inainte de criza si nici modernizari nu s-au facut, pentru ca statul nu are capacitatea.

4. Marii investitori pleaca din energie. Cel mai mare proiect al Romaniei, constructia reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda, a carui rea­lizare urma sa coste 4 miliarde de eu­ro, a fost parasit rand pe rand de in­vestitori. Mai intai CEZ, apoi si RWE, GdF SUEZ si Iberdrola. Acestia au citat incertitudinile legate de criza si legislatia neclara in domeniul energetic. Statul s-a tot sucit timp de trei ani, cand ba a vrut sa participe doar cu activele de pe platforma de la Cer­navoda si sa detina 20% din ac­tiuni la compania mixta, ba s-a vrut actionar majoritar. Ba mai mult, statul a cheltuit banii din privatizari si care se aflau in Fondul de Dezvoltare, in campania electorala din 2008. Acolo se gaseau 4 miliarde de euro, din care 2 miliarde trebuia sa in­vesteasca Nuclearelectrica. Acum, alti investitori au aparut la orizont, din China, Coreea de Sud, Japonia si SUA, dar statul trebuie sa o ia de la ze­ro cu negocierile, iar intrarea in func­tiune a reactoarelor va fi si mai mult intarziata.
Tot in acest capitol intra si abandonarea altor mari proiecte din energie: CEZ s-a retras din proiectul termocentralei de la Galati, cea de la Braila, unde lucrarile trebuiau realizate impreuna cu E.ON si Enel, a fost trasa pe linie moarta, iar termocentralele Borzesti si Doicesti ar putea fi inchise. La Borzesti, GdF SUEZ voia sa realizeze un grup de 400 MW; a fost semnat un memorandum in 2008, dar totul a inghetat la acel stadiu. Ultima sansa pentru Doicesti este o colaborare cu chinezii de la China Huadian, care vor sa faca la Doicesti doua grupuri a cate 250 MW intr-un parteneriat public-privat cu statul.

5. La bursa in ritm de melc. Desi toata suflarea politica si economica a tarii nu mai conteneste in a lauda politica economica a Poloniei, singura tara UE care nu a intrat in criza, Romania doar se face ca urmeaza modelul polonez. Aceasta tara a obtinut din listari la bursa si privatizari partiale prin piata de capital circa 11 miliarde de euro in ultimii trei ani si nu s-a temut sa vanda bucati din companiile sale energetice fanion sau din cele miniere. In Romania s-a promis listarea Romtelecom, BCR, a Postei, a Electrica sau a complexurilor energetice Turceni, Rovinari si Craiova, plus alte 8 companii din domeniul Transporturilor, precum aeroporturile Otopeni si Baneasa. Dar totul a ramas la nivel declarativ si tot ce s-a facut a fost listarea Fondului Proprietatea, si aceea facuta de noul administrator privat, Franklin Templeton. De doi ani insa, autoritatile tot anunta vanzarea pe BVB a cate 15% din Transelectrica, Transgaz, Romgaz si 9,84% din Petrom. Din toate acestea, doar vanzarea pachetului la Petrom pentru circa 500 milioane de euro are sanse reale de a se intampla in acest an. Din listarile Hidroelectrica si Nuclearelectrica s-ar putea obtine 2,2 miliarde de euro, respectiv 1,3 miliarde de euro pentru investitii. Dar autoritatile le-au blocat pana acum pe motiv de restructurare a sectorului energetic. Statul trebuie sa inteleaga ca fara listari si o bursa puternica se condamna singur la subfinantare.

6. Fondul suveran de investitii al Romaniei. Pe modelul Chinei, Rusiei sau statelor arabe, Executivul propunea in 2009 realizarea unui fond suveran de investitii, care sa pompeze bani in infrastructura romaneasca. Ideea a fost propusa intai de Mircea Ursache, presedintele de atunci al Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). El voia sa introduca toate societatile unde AVAS mai era actionar si apoi sa listeze fondul cu pricina pe BVB. Ideea a fost preluata din mers de Ministerul Economiei, care s-a gandit sa alimenteze fondul in cauza cu pachete de actiuni de la principalele companii ale statului, cele din sectorul energetic. In final, un proiect legislativ ajuns in presa stipula faptul ca acest fond s-ar fi alimentat si cu bani de la CEC Bank, si din rezerva valutara a BNR... Ideea a fost abandonata de ridicolul situatiei.

7. Salariu mediu de 905 euro si pensie de 405 euro. Theodor Stolojan si Adriean Videanu promiteau in toamna lui 2008 ca in mandatul PDL salariul va ajunge la 905 euro, in vreme ce pensia ar ajunge in 2012 la 405 euro. De mentionat ca in aceeasi perioada americanii si europenii salvau banci pe capete si pompau trilioane de dolari pentru a opri criza. "Cifrele par indraznete, dar asemenea performante pot fi obtinute daca castigam batalia pentru productivitate si competivitate", declara la 16 octombrie 2008 Stolojan. Potrivit datelor furnizate de Institutul National de Statistica (INS), castigul salarial mediu net era in aprilie 2011 1.498 lei, cu 5 lei mai mare fata de luna precedenta. In aceeasi categorie intra si estimarea data de BNR pentru o crestere economica de 2,5% in 2009. La final, am avut o scadere economica de 7,2% din Produsul Intern Brut (PIB). Putem felicita astfel autoritatile ca au gresit estimarea cu aproape 10% din PIB, adica 10 miliarde de euro.

8. Compania Farmaceutica Ro­ma­na. Gandita de fostul ministru al Sanatatii Ion Bazac, aceasta urma sa incorporeze Antibiotice Iasi, alaturi de care urmau sa fie incluse Sanevit Arad, Unifarm si departamentele de vaccinuri din cadrul Institutului Cantacuzino de la Bucuresti si Iasi.

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Şoc pe piaţa valutară: Euro a ajuns la un nou maxim istoric în raport cu moneda națională

Şoc pe piaţa valutară: Euro a ajuns la un nou maxim istoric în raport cu moneda națională
Euro a atins vineri un nou maxim istoric, a treia zi la rînd, fiind cotat la BNR la 4.8750 lei, cu o creștere de 0,06% față de maximul precedent, atins miercuri, la 4,8722 lei.   Acesta este al cincilea...

Cât se va devaloriza leul în următoarea perioadă. Ce se va întâmpla cu inflația

Cât se va devaloriza leul în următoarea perioadă. Ce se va întâmpla cu inflația
Leul va ajunge la 4,9777 lei/euro, iar rata inflației va ajunge la 2,94% până în septembrie 2021, prognozează analiștii CFA România.  "În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, 90% dintre...

Șomajul a crescut la 5,4% trimestrul doi din 2020. Numărul angajaților a scăzut la 65,2%

Șomajul a crescut la 5,4% trimestrul doi din 2020. Numărul angajaților a scăzut la 65,2%
Șomajul a crescut în trimestrul doi la 5,4%, cu 1,1% mai mult față de perioada anterioară. Rata de ocupare a populației cu vârste între 15-64 de ani a fost de 65,2%, cu 0,2% mai mică față de intervalul...

Casele vândute în pandemie: mai puține și mai scumpe

Casele vândute în pandemie: mai puține și mai scumpe
În perioada stărilor de urgență și de alertă (martie-august 2020), numărul imobilelor vândute a scăzut dramatic, în timp ce prețurile pe metrul pătrat au crescut accelerat față de același interval din...

Începe luna cadourilor pentru fermierii activi

Începe luna cadourilor pentru fermierii activi
Fermierii cu activitate în sectoarele zootehnic și vegetal pot depune de astăzi, până la 23 octombrie, cereri de accesare a unor finanțări alocate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR). Măsura...

Harta hărniciei

Harta hărniciei
În semestrul I 2020 s-au construit în total 29.765 de locuințe noi, în creștere cu 2.561 de unități față de numărul înregistrat în același interval din 2019, arată datele centralizate de Institutul...

Autostrada de un miliard de euro, scoasă la licitatie

Autostrada de un miliard de euro, scoasă la licitatie
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a publicat ieri anunțul de licitație pentru proiectarea și execuția secțiunii 3 Cornetu - Tigveni din Autostrada Sibiu – Pitești. Cu o...

Afacerile IMM-urilor revin pe scădere

Afacerile IMM-urilor revin pe scădere
Cifra de afaceri a IMM-urilor din România a coborât cu 14% în august comparativ cu iulie, relevă un studiu al distribuitorului de softuri financiar-contabile SmartBill. Față de intervalul similar al anului trecut,...

BNR se curăță de 7 milioane de lei

BNR se curăță de 7 milioane de lei
Banca Națională a României (BNR) efectuează o serie de achiziții necesare desfășurării activității, conform programului pe anul 2020, publicat pe site-ul propriu. Una dintre operațiunile afișate vizează...

Demisie importantă la Fondul Proprietatea

Demisie importantă la Fondul Proprietatea
Președintele și CEO la Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, și-a prezentat demisia din Comitetul Reprezentanților și din Comitetele Consultative ale Fondului Proprietatea (FP). Aceasta devine defectivă din...

Euro atinge din nou un nou maxim istoric. Moneda a fost cotată la 4,8641 lei

Euro atinge din nou un nou maxim istoric. Moneda a fost cotată la 4,8641 lei
Euro a atins joi un nou maxim istoric, a doua zi la rînd după ce miercuri a fost cotată la BNR la 4,8641 lei. Acesta este al patrulea maxim istoric pentru moneda europeană atins în septembrie. Leul a pierdut...

34% dintre angajații români și-ar vota șeful pentru funcția de primar

34% dintre angajații români și-ar vota șeful pentru funcția de primar
Circa 34% dintre angajații români și-ar vota șeful pentru funcția de primar dacă acesta ar candida. Aproape 10% își motivează această decizie pentru a-l ajuta pe acesta să părăsească firma sau pentru a...

Sprijin financiar pentru fermieri. APIA lansează 3 scheme noi în valoare de 150 de milioane de euro

Sprijin financiar pentru fermieri. APIA lansează 3 scheme noi în valoare de 150 de milioane de euro
APIA lansează trei noi scheme de sprijin pentru fermierii și IMM-urile care au avut de suferit din cauza efectelor coronavirusului, alocarea financiară fiind de 150 de milioane de euro.Măsura se adresează...

Leul, lovit din trei părți. Îndatorarea Guvernului și deficitele doboară moneda națională

Leul, lovit din trei părți. Îndatorarea Guvernului și deficitele doboară moneda națională
Galerie Foto Pe fondul discuțiilor tot mai aprinse privind majorarea inevitabilă a cheltuielilor sociale (în special a celor cu pensii și alocații), dar și al incertitudinilor generate de evoluția pandemiei, leul a slăbit...

Vin bani de la Bruxelles: 4 miliarde de euro

Vin bani de la Bruxelles: 4 miliarde de euro
Programul european SURE, de combatere a efectelor crizei COVID-19, prin care România va beneficia de fonduri în valoare de 4 miliarde de euro, a fost activat. Guvernul va putea accesa împrumuturi la dobânzi mai mici...
Serviciul de email marketing furnizat de