Era finanţării ieftine de pe pieţe pentru guverne s-a terminat

Pe atunci, a te împrumuta de pe pieţele internaţionale era mai ieftin ca oricând. Acum, după o criză cum n-a mai fost alta, cu inflaţia scăpată de sub control, cu populaţia agitată din cauza creşterii facturilor şi cu Rusia etalându-şi muşchii militari, Polonia s-a trezit izolată şi a adoptat brusc un ton conciliator. Preşedintele ţării a propus schimbări legislative care să pună capăt disputei cu Comisia Europeană privind independenţa justiţiei. Ştirbirea statului de drept ameninţa să lase cea mai mare economie est-europeană fără fonduri europene. De asemenea, Varşovia a făcut un pas important pentru a relua prietenia cu Cehia, zdruncinată de un conflict privind o mină de cărbune. Iar guvernul a recunoscut că una din reformele sale fanion, cea fiscală, are erori.

Toate acestea se întâmplă în timp ce băncile centrale est-europene majorează dobânzile, adică scumpesc creditul, pentru a opri inflaţia, iar pe pieţele datoriilor costurile finanţării guvernelor creşte. Iar guvernele, din orice ţară, mică sau mare, au nevoie de toate resursele finaciare pe care le pot găsi, preferabil cât mai ieftine, pentru a finanţa eforturile de a scoate economiile din criză. Fondurile europene sunt cele mai ieftine, unele practic gratuite. Budapesta, însă, se lasă inundată de banii Moscovei.

Yieldurile obligaţiunilor guvernamentale, indicatorul costurilor de finanţare de pe pieţele internaţionale, decolează peste tot în lume. Pentru Polonia, randamentele obligeţiunilor pe zece ani sunt la cel mai ridicat nivel din 2014 încoace. În cazul Germaniei, aceleaşi randamente au stat ani buni în teritoriul negativ, semn că investitorii erau dispuşi să plătească ei statului german pentru ca acesta să le ia banii. Dar acum şi yieldurile obligaţiunilor guvernamentale germane cu scadenţa la zece ani sunt sărite peste zero.

Yieldurile datoriilor japoneze pe cinci ani au trecut de zero pentru prima dată din 2016. Masa obligaţiunilor cu randamente negative se micşorează cu cea mai mare viteză din istorie, după cum scrie Bloomberg.

Dobânzile negative sunt sub asediu în condiţiile în care traderii de obligaţiuni văd majorări de dobânzi peste tot. Banca centrală a Ungariei a fost prima din UE care în actuala criză provocată de pandemie a început să ma­jo­reze dobânzile. Din iunie, instituţia scum­peşte creditul în fiecare lună. A urmat banca centrală a Cehiei, apoi cea a Poloniei şi României. Băncile mari au preferat să aştepte până când Rezerva Federală a SUA a declarat război total inflaţiei. Banca Angliei a acţionat deja, urmează Fed, Banca Japoniei şi, după cele mai recente semnale, nici BCE nu-şi va mai păstra mult timp neutralitatea.

Pieţele obligaţiunilor din toată lumea sunt măturate de un val de vânzări care creşte pe măsură ce se înteţesc pariurile pe nor­malizarea politicii monetare peste tot, inclusiv în Europa, bastionul dobânzilor negative, notează Bloomberg. În Asia, yieldul obligaţiunilor pe cinci ani japoneze au urcat la zero la sfârşitul săptămânii trecute pentru prima dată de când Banca Japoniei a introdus dobânzile negative în urmă cu şase ani.

Randamentul datoriilor germane cu sca­denţa la zece ani a sărit peste zero săp­tă­mâna trecută şi a continuat să urce după ce BCE a semnalizat că este posibil ca anul aceasta să majoreze dobânzile. Aceasta după ce banca centrală a zonei euro mult timp a în­cer­cat să dea senzaţia că nu este deranjată de in­flaţia accelerată şi că pericolul cel mai mare pe care-l vede este încetinirea revenirii eco­no­mice.

Citește pe Antena3.ro

Călin Georgescu, halucinant. Cum s-a întâlnit cu o altă specie „în niciun caz umană" și ce crede despre piramide și primul pas pe Lună

Dobânzile mai mari încetinesc inflaţia, dar şi creşterea economiilor. Ca o dovadă a importanţei mişcărilor de pe pieţe, enorma masă a datoriilor cu yielduri negative din întreaga lume s-a micşorat cu viteza record de 20% în doar o singură zi.

Inflaţia foarte puternică forţează băncile centrale să renunţe la măsurile extreme impuse în timpul pandemiei de Covid şi pe măsură ce decidenţii de politică monetară se transformă din porumbei în vulturi cresc şi pariurile pe creşteri de dobânzi.

„Anul trecut, toate băncile au rezistat oricărei idei în afară de cea că inflaţia este trecătoare, iar acum, una câte una, sunt forţate să intre în jocul de-a prinselea“, spune Stephen Miller, analist la CI Financial Corp. ÑAu subestimat forţa pe care stimulul pe steroizi o poate imprima inflaţiei, iar acum pieţele obligaţiunilor plătesc preţul.“ El apreciază că yieldurile vor continua să urce anul acesta având în vedere că sunt încă aproape de minimele istorice. Iar pe măsură de yieldurile cresc, se vor inversa şi fluxurile de investiţii. Dobânzile negative din economiile mari au fost forţele motoare ale mişcării managerilor de fonduri în căutarea de randamente mai bune. Iar în această căutare a lor, ei au agitat şi pieţele valutare.

(sursa: Mediafax)