x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Jurnalul bursier. Granița dintre investiție și speculație

0
21 Aug 2019 - 17:34
Jurnalul bursier. Granița dintre investiție și speculație


Cu toate că principiile care stau la baza acestor două tipuri distincte de activități se pot enunța și delimita fără a lăsa loc de interpretări, în practică, nu de puține ori, se întâmplă ca unii investitori să creadă că realizează investiții, când de fapt desfășoară o activitate speculativă.

Dacă în cazul investițiilor vorbim de o analiză obiectivă a caracteristicilor economice  ale unui activ, în cazul speculațiilor nu caracterisicile intrinseci ale acestuia primează, ci ceea ce piața percepe și crede despre activul respectiv si evoluția prețului acestuia într-o anumită perioadă, de regulă relativ scurtă.

În derularea unei investiții, accentul este pus pe o analiză menită să estimeze randamentele pe care activul cumpărat le poate genera în timp investitorului și să stabilească dacă acestea sunt satisfăcătoare în relație cu riscul și costul de oportunitate asumat prin cumpărarea acestuia.Pe de altă parte, tranzacționarea de active bazată pe alți factori și argumente, fie din zona analizei tehnice, fie bazate pe știri curente, dar fără a se limita la acestea, intră în sfera speculației.

Astfel, putem spune că investiția presupune alocarea unor sume de bani în vederea cumpărării unui activ care să genereze plus valoare (randamente) pe parcursul duratei sale de viață, din exploatarea acestuia. Speculația, pe de altă parte, înseamnăde asemenea directionarea unei sume de bani pentru cumpărarea unui activ, însă cu scopul de a obține ulterior (de obicei, pe termen scurt) o sumă mai mare de bani strict din vânzarea acestuia, făcând abstracție de ceea ce activul în sine poate genera din exploatarea sa ulterioară și bazându-se pe predicția creșterii sau scăderii pretului.

În concluzie, în cazul unei investiții, nu cotația sau prețul de piață curent este cel vital pentru investitor, ci fluxurile de numerar pe care activul le produce. În cazul speculației însă, deținătorul activului este dependent permanent de ceea ce piața - sau următorii cumpărători ai activului respectiv - sunt dispuși să-i ofere pentru acesta pentru că speculanții urmăresc profituri mari pe termen scurt.

În sensul celor de mai sus, o distincție între investiție și speculație poate fi ușor făcută și atunci când este vorba despre activele neproductive. Achiziționarea acestora nu poate fi considerată o investiție, conform condițiilor descrise, din moment ce acest tip de active nu generează niciun fel de venit în sine. Fie că vorbim, spre exemplu, despre metale prețioase, mărfuri, teren neexploatat, sau, mai nou, criptomonede, proprietarii acestora sunt dependenți în ceea ce privește valorificarea lor strict de prețul pe care piața este dispusă să îl ofere pentru acestea la un anumit moment. Ca atare, cumpărarea și tranzacționarea de active neproductive, putem spune că intră în sfera speculației.

Însă, dacă în privința activelor neproductive putem face această încadrare generală, când vorbim despre active productive lucrurile devin mai nuanțate. Ar fi naiv să spunem că achiziționarea acestora se califică automat drept operațiune de investiție doar pentu că sunt generatoare de venituri. De altfel, putem reaminti evenimente relativ recente în care uriașe bule speculative au fost formate chiar din tranzacționarea unor active productive dintre cele mai importante: imobiliarele, în perioada premergătoare crizei din 2008 și acțiunile, în special cele alor companiilor tehnologice, în perioada “dot com”, de la sfârșitul anilor ’90, începutul anilor 2000.

Pentru a se încadra în categoria operațiunilor de investiții, achiziționarea activelor productive trebuie să fie făcută luând în calcul aspecte ce țin de analiză fundamentală și evaluare, fiind esențial ca acestea să confirme că prețul la care achiziția se realizează este mai mic decât valoarea intrinsecă estimată.

Nu acestea erau însă condițiile în care se desfășurau tranzacțiile imobiliare sau cele cu acțiuni ale companiilor tehnologice din perioadele mai sus amintite. Spre exemplu, se făcea abstracție de faptul că prin achizițiile imobiliare capitalul investit se recupera în perioade foarte lungi, uneori obținându-se randamente chiar mai mici decât ale activelor fără risc sau ale depozitelor bancare.

 Aceste semnale de alarmă nu contau în deciziile de cumpărare, pentru că se achiziționa cu intenția de a vinde “investiția” primului doritor, bineînțeles, la un preț mai mare, mizându-se pe faptul că tendința va rămâne aceeași la nesfârșit sau, în orice caz, suficient de mult timp cât să se poată profita în acest mod. Evident că această strategie, chiar și atunci când privește tranzacții cu active productive, intră în categoria speculației, și nicidecum a investițiilor, din moment ce ignoră orice aspect referitor la caracterul productiv al activului respectiv și se rezumă doar la prețul aflat în aparentă creștere continuă.

Aceste fenomene de tranzacționare irațională,supranumite bule speculative, apar din când în când sub diferite forme, pe diverse piețe și tipuri de active, fie ele neproductive sau productive și nu există garanții de imunități pentru unele sau altele. Apariția și dezvoltarea lor au însă întotdeauna un rezultat comun, și anume, transferul masiv de avere de la unii participanți la alții, fiind un “joc de sumă nulă”din care societatea per ansamblu nu beneficiază în vreun fel.

Unul dintre cele mai puternice imbolduri, din punct de vedere psihologic, rămâne acela de a se încerca o îmbogățire rapidă, iar tendința de a copia comportamentul unora care par să reușească acest lucru crește, deoarece intervine frica de a rata un câștig facil. Așa că mai mulți cedează și se prind în horă.

Problemele încep să apară atunci când, după o popularizare intensă a fenomenului, cu prezentarea și promovarea celor mai de succes povești, ale celor mai buni așa-ziși experți, ritmul de apariție al noilor doritori de a se alătura “petrecerii” începe să scadă și se înfiripă eșecul, cauzat de o suprasaturație a pieței. Astfel, noii veniți sunt din ce în ce mai puțini, așa că hora începe să se spargă. De aici și până la încheierea bruscă și, pentru mulți, brutală și total neașteptată a “petrecerii” nu mai e mult.

         În concluzie, un investitor profesionist ar trebui să se concentreze permanent pe căutarea și identificarea acelor active productive care oferă o relație bună între prețul lor de achiziție, pe de o parte, și perspectivele veniturilor pe care le pot genera și ale riscurilor pe care le comportă, pe de altă parte.

 

 

 

Citeşte mai multe despre:   Jurnalul Bursier

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Pandemia a costat, la CEZ, 1.000 de euro per angajat

Pandemia a costat, la CEZ, 1.000 de euro per angajat
Valoarea costurilor materialelor de protecție anti-COVID achiziționate pentru angajații Grupului CEZ în România în perioada martie-iunie 2020, a fost de aproximativ 8,5 milioane de lei, a transmis compania, pentru...

Programul IMM Invest a depăşit 10 miliarde de lei în două luni

Programul IMM Invest a depăşit 10 miliarde de lei în două luni
La aproape două luni de la startul programului IMM Invest, băncile înscrise în program au aprobat 11.589 de cereri din partea IMM-urilor, volumul total al finanţării garantate ridicându-se la 10,2 mld. lei, de 34...

Ce au cumpărat românii în perioada de pandemie

Ce au cumpărat românii în perioada de pandemie
Preferința pentru cumpărăturile online se află în creștere, grija pentru sănătate fizică și mentală a devenit la fel de mare ca cea pentru locul de muncă, în timp ce intențiile privind cheltuielile sunt...

Comerțul exterior, pagubă de 7 mld. euro

Comerțul exterior, pagubă de 7 mld. euro
Vindem în străinătate tot mai puține bunuri care înglobează fabricare calificată, și aceasta se observă dramatic în cifrele oficiale. Balanța comercială a înregistrat, în primele cinci luni ale acestui an,...

Viteza de tăiere a pădurilor din România, de 50 de ori mai mare decât a plantărilor

Viteza de tăiere a pădurilor din România, de 50 de ori mai mare decât a plantărilor
Deși România este o țară cu resurse forestiere reduse, preocupările pentru creșterea suprafeţelor împădurite pot fi considerate minore, relevă un studiu publicat pe site-ul Academiei Române. În timp ce...

Cum pot firmele mari să „fure” din banii de la stat pentru IMM

Cum pot firmele mari să „fure” din banii de la stat pentru IMM
Banii destinați întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) în programele de sprijin anticriză pot fi foarte ușor „furați” de companiile mari, întrucât statul - care alocă sau gestionează aceste fonduri - nu...

România oferă cea mai slabă protecție anticriză

România oferă cea mai slabă protecție anticriză
Pachetul de măsuri economice oferit de România mediului de afaceri valorează doar 4,8% din Produsul Intern Brut (PIB), aceasta fiind cea mai mică alocare din Uniunea Europeană, a remarcat economistul-șef al...

Activele fondurilor de pensii din Pilonul III au depășit 2,56 miliarde de lei

Activele fondurilor de pensii din Pilonul III au depășit 2,56 miliarde de lei
Activele fondurilor de pensii facultative au ajuns la peste 2,56 miliarde de lei în data de 29 mai 2020, cu 15,9% mai mult față de aceeași dată din anul trecut, arată datele Autorităţii de...

Florin Cîțu: Pensiile vor fi majorate cu 10%. E o propunere pe care o facem noi, cu criză la nivel global

Florin Cîțu: Pensiile vor fi majorate cu 10%. E o propunere pe care o facem noi, cu criză la nivel global
Ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, a declarat că pensiile vor fi majorate cu 10% în acest an. „Este o propunere pe care o facem noi în contextul acesta, cu criză la nivel global. Cu...

Inspectorii de muncă vor face controale inopinate la agenții economici

Inspectorii de muncă vor face controale inopinate la agenții economici
Inspectorii de muncă trebuie să meargă inopinat la agenții economici, fără să-i anunțe în prealabil, a declarat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Violeta Alexandru. Ea le-a cerut șefilor...

Fermierii pot depune deconturi pentru măsura "Bunăstarea animalelor"

Fermierii pot depune deconturi pentru măsura "Bunăstarea animalelor"
APIA informează potențialii beneficiari că se pot depune deconturile / documentele justificative aferente trim. II pentru Măsura 14 –„Bunăstarea animalelor” - pachetul a) – plăți în favoarea bunăstării...

434 milioane de euro pentru 11.325 de tineri fermieri

434 milioane de euro pentru 11.325 de tineri fermieri
Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a acordat până în prezent finanţare nerambursabilă în valoare totală de 434 milioane de euro, pentru susţinerea financiară a 11.325 de tineri fermieri...

Profilul angajatului care a lucrat remote în timpul Covid-19

Profilul angajatului care a lucrat remote în timpul Covid-19
Angajatul care a lucrat remote în timpul Covid-19 are sub 45 de ani, cel mult 5 ani de experiență, lucrează în servicii și e îngrijorat privind perspectivele, arată BestJobs. Mai bine de jumătate (58%)...

Violeta Alexandru: Guvernului îi va fi greu să plătească șomajul tehnic dacă revenim la starea de urgență

Violeta Alexandru: Guvernului îi va fi greu să plătească șomajul tehnic dacă revenim la starea de urgență
În cazul în care România ar reveni la starea de urgenţă, guvernului îi va fi greu să plătească şomajul tehnic, conform declarațiilor ministrului Muncii și Protecției Sociale, Violeta...

Curs valutar. Euro rămâne la 4,84 lei. ROBOR se menține stabil. Prețul aurului stagnează

Curs valutar. Euro rămâne la 4,84 lei. ROBOR se menține stabil. Prețul aurului stagnează
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat un curs de referinţă de 4,8418 lei/euro, 4,2893716 lei/dolar, 5,4092 lei/liră sterlină, 4,5555 lei/franc elveţian. Curs de referinţă anunțat, ieri, de BNR a ...
Serviciul de email marketing furnizat de