x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Jurnalul bursier. Ce-ar fi dacă impozitul ar fi diferit în industria fondurilor de investiții?  (1)

0
30 Iul 2019 - 09:50
Jurnalul bursier. Ce-ar fi dacă impozitul ar fi diferit în industria fondurilor de investiții?  (1)


De multe ori, ne dorim că lucrurile să meargă mai bine, să avem mai multe resurse, să fim mai mulțumiți. Pentru acest motiv, încercăm să căutăm soluțiile cele mai bune pentru ceea ce facem.

Industria fondurilor de investiții se confruntă cu o relativă stabilitate a impozitării câștigurilor în ultimii ani. Impozitul este de 10% pe câștigul obținut din operațiunile de răscumpărare de unități de fond, indiferent de perioada de deținere a acestora, iar pentru sume mai mari de 12 salarii minime brute pe țară investitorul trebuie să plătească și o contribuție de asigurări sociale de sănătate, care este limitată la 10% din salariul minim pe economie.

Putem spune că avem un sistem de impozitare destul de relaxat – chiar dacă unii ar afirma că sistemul de declarare este unul complicat. Eu pot să afirm că nu este complicat, dar pentru acest aspect trebuie citite câteva instrucțiuni de completare sau câteva prevederi din Codul Fiscal.

Cu toate acestea, constatăm că, față de alte popoare din Europa, în România există doar în jurul a 320.000 de investitori în fondurile de investiții. Numărul acesta este destul de mic în comparație cu alte țări din Europa și ne întrebăm dacă nu cumva o soluție pentru creșterea acestui număr ar trebui avută în vedere de autoritățile din domeniul fiscal.

Așa încât exercițiul nostru de astăzi pleacă de la situația în care impozitul ar putea fi diferit decât cel de acum, din punctul de vedere al aplicabilității. Nu ne referim la nivelul impozitului, ci încercăm să determinăm dacă nu cumva o modalitate diferită de aplicare ar crește numărul investitorilor în industria fondurilor de investiții. O să explorăm două ipoteze diferite de impozitare:

1)    Situația în care investitorii nu ar mai trebui să își declare singuri câștigurile și să plătească în consecință, transferând către societatea de administrare plata impozitului.

2)    Situația în care ar exista un impozit diferențiat pentru deținerile de unități de fond o perioadă mai mare.

Din rațiuni de timp și spațiu, astăzi ne vom opri asupra ipotezei numărul 1, urmând ca în Jurnalul Bursier următor să atingem și ipoteza nr. 2, pe care personal o consider o soluția ideală.

Astăzi – câștigul obținut în anul anterior se declară și se plătește în anul următor. Termenele au fost de multe ori modificate în ultimii doi ani și cred că s-a creat o ușoară confuzie. Pe scurt, termenul inițial pentru declarație și plată a fost 15 martie, dar acesta a fost prelungit până la 31 iulie anul acesta. Motivele prelungirii de către autoritățile fiscale probabil că sunt multiple, însă din punctul de vedere al investitorului care a obținut în anul anterior un câștig (sau a suferit o pierdere) și care trebuie să completeze declarația unică și să plătească impozitul corespunzător câștigului – este de avut în vedere dacă reținerea la sursă de către societatea de administrare a investițiilor nu ar fi o modalitate mai ușoară.

Pe scurt, în ipoteza de la punctul nr. 1 de mai sus – investitorul nu mai trebuie să aibă grija primirii fișei de portofoliu, pe care să o anexeze la declarația unică și pe care să o aibă în vedere la plata impozitului pe câștig și a contribuției de asigurări sociale de sănătate. Viața investitorului ar fi mai simplă în acest caz, pentru că obligația calculării, reținerii și plății impozitului către statul român ar fi transferată societății de administrare. 

Însă există și un inconvenient al acestei situații. În ipoteza avută de noi în vedere, o asemenea modalitate (care a mai fost practicată în România la începutul anilor 2000) nu poate să ia în calcul și eventualele pierderi ale unui investitor care astăzi se pot deduce din câștigul obținut.

Un calcul scurt arată în felul următor:

Pentru un câștig de 100 de lei (la fondul A) și o pierdere de 30 de lei (la fondul B) – astăzi impozitul se plătește la diferența dintre câștig și pierdere – adică la 70 de lei, impozitul fiind 7 lei.

În schimb, pentru ipoteza noastră de astăzi, impozitul s-ar aplica la suma de 100 de lei, fără a lua în calcul pierderile de la fondul B. Prin urmare, impozitul ar fi de 10 lei.

Încă o precizare înainte de a ne apropia de final. Ipoteza noastră din Jurnalul Bursier de astăzi are în vedere situația în care investitorii ar avea sume investite în două fonduri de investiţii, administrate de societăți de administrare diferite, caz în care nu poate exista un schimb de informații de la o societate de administrare la alta. Facem această mențiune întrucât ipoteza noastră poate genera și situația în care aceeași societate de administrare are un investitor în două fonduri de investiții de pe urma cărora înregistrează câștig la un fond și pierdere de la alt fond și se poate cunoaște câștigul net

În concluzie – în opinia mea, poate că cel mai avantajat în ipoteza nr. 1 este statul român, care nu ar mai accepta pierderile din totalul câştigului. Avantajul investitorului ar fi legat de lipsa birocratizării în raport cu statul român, fiind astfel absolvit de obligația completării și plății impozitului pe câștigul obținut.

Până la analiza ipotezei numărul 2, nu uitați că 31 iulie este data-limită pentru depunerea declarației unice și a plății impozitului corespunzător.

Horia Gustă,

Director General - Certinvest

 

 

Citeşte mai multe despre:   Jurnalul Bursier

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Standard & Poor’s nu crede că Guvernul poate să crească pensiile românilor cu mai mult de 10%

Standard & Poor’s nu crede că Guvernul poate să crească pensiile românilor cu mai mult de 10%
Agenţia de rating Standard & Poor’s crede că pensionarii români vor primi din toamnă pensii mai mari cu 10% şi nu cu 40%. S&P precizează că majorarea pensiilor cu 10% va adăuga 1% din PIB la deficitul...

Linie credit de 4,5 miliarde de la BCE pentru BNR

Linie credit de 4,5 miliarde de la BCE pentru BNR
Banca Națională a Românie a anunțat încheirea unui aranjament  cu Banca Centrală Europeană pentru o linie repo pentru lichiditate la nivelul de 4,5 miliarde euro. Acest aranjament are rolul de a furniza...

Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni a înregistrat un deficit de 2,48%

Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni a înregistrat un deficit de 2,48%
Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului a înregistrat un deficit de 26,82 miliarde lei (2,48% din PIB), din care mai mult de jumătate este generat de sumele lăsate în mediul economic...

Rădulescu, BNR: Marea, imensa problemă a României este dezechilibrul bugetar

Rădulescu, BNR: Marea, imensa problemă a României este dezechilibrul bugetar
Săptămâna trecută, BNR a decis reducerea dobânzii de referință cu 25 de puncte de bază (adică 0,25 la sută). A fost o decizie dificilă, într-un context macroeconomic și internațional dintre cele mai...

Vești bune. Standard & Poor's reconfirmă ratingul de țară al României

Vești bune. Standard & Poor's reconfirmă ratingul de țară al României
Standard & Poor's (S&P) a anunțat o decizie vitală pentru România.  Ratingul României rămâne la "BBB-/A-3" pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în monedă locală. Standard...

Euro se întărește cu optimism

Euro se întărește cu optimism
Moneda euro se întărește față de dolar, chiar și pe perioada pandemiei.  Față de anul trecut, la sfârșitul lunii mai, euro a crescut cu 5 la sută în comparație cu moneda americană. Cursul...

700 de angajați de la Omniasig au declanșat un conflict de muncă

700 de angajați de la Omniasig au declanșat un conflict de muncă
Peste 700 de salariați ai Omniasig declanșează conflictul colectiv de muncă. Angajații acuză că nu au primit de 2 ani nicio creștere salarială. Decizia vine în urma eșuării negocierile începute pe data...

Eoliană gigant în construcție

Eoliană gigant în construcție
Siemens Gamesa are în construcție cea mai mare eoliană, cu o putere de 14 MW, care va fi plasată offshore. Diametrul  va măsura 222 metri, dimensiunea paletelor turbinei fiind de 108 metri....

Curs valutar. Leul se devalorizează în raport cu euro. ROBOR rămâne stabil. Aurul se ieftinește

Curs valutar. Leul se devalorizează în raport cu euro. ROBOR rămâne stabil. Aurul se ieftinește
Banca Națională a României (BNR) a stabilit pentru astăzi un curs de referință de 4,8393 lei/euro, 4,2695 lei/dolar, 5,3923 lei/lira sterlină, 4,4587 lei/francul elvețian. Cursul de ieri transmis de BNR a...

Obligațiunile Norofert tranzacționate pe sistemul alternativ al Bursei de Valori București

Obligațiunile Norofert tranzacționate pe sistemul alternativ al Bursei de Valori București
Obligaţiunile emise de compania Norofert intră astăzi la tranzacţionare pe Sistemul Multilateral de Tranzacţionare (SMT) al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), la trei luni de la listarea companiei pe piaţa...

Veniturile lunare pe gospodărie în 2019. La cât au ajuns cheltuielile

Veniturile lunare pe gospodărie în 2019. La cât au ajuns cheltuielile
Veniturile medii lunare pe gospodărie s-au ridicat la 4.790 lei în anul 2019, cu 12,7% mai mult faţă de perioada anterioară. Cheltuielile totale au ajuns la 4.092 lei/lună, arată datele...

Trenurile internaționale care leagă România de Ungaria și Austria s-ar putea relua de la 1 iulie

Trenurile internaționale care leagă România de Ungaria și Austria s-ar putea relua de la 1 iulie
CFR Călători discută pentru reluarea transportului feroviar cu  Austria, Bulgaria, Moldova şi Ucraina. Circulația trenurilor internaționale care leagă România de Ungaria și Austria s-ar putea relua de...

Străinii nu mai pot cumpăra terenuri agricole în România

Străinii nu mai pot cumpăra terenuri agricole în România
Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a adoptat proiectul de lege privind vânzările terenurilor agricole, act normativ prin care se instituie noi condiţii pentru tranzacţiile cu terenuri agricole....

Harta firmelor. Cine sunt întreprinzătorii României

Harta firmelor. Cine sunt întreprinzătorii României
România are mai puțin de 1,5 milioane de întreprinzători, din care sub 90.000 sunt și patroni, adică au angajați în firmele lor. Cei mai mulți fondatori de firmă sunt bărbați, cu vârste de peste 30 de ani,...

Cîțu: Programul de susținere a companiilor mari, operațional în cel mult 4 săptămâni

Cîțu: Programul de susținere a companiilor mari, operațional în cel mult 4 săptămâni
Ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, a anunțat, joi, la finalul ședinței de Guvern, că programul de susținere a companiilor mari, care are un plafon de opt miliarde de lei, va fi operațional în cel mult 4...
Serviciul de email marketing furnizat de