Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Experții în informații pentru afaceri sau competitive intelligence se găsesc rar, sunt scumpi, dar salvează sume mult mai mari de bani pe care le pierd companiile, mai ales în perioade de criză. Problemele pe care au început să le aibă companiile, la aproape un an de la declanșarea pandemiei, arată că o astfel de investiție în experți care să poată oferi consultanță de specialitate este deja o necesitate. În perioadele lipsite de predictibilitate, acești experți fac diferența între creșterea profitului unei companii și falimentul ei.
Expertul în informații pentru afaceri era văzut ca specialistul viitorului, nu mai departe de acum doi ani, când în țara noastră abia fusese introdusă noua activitate în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR). În alte țări ale lumii, acești experți sunt deja foarte căutați, tocmai pentru a se salva companiile de la investiții ineficiente sau care ar putea duce la insolvență și faliment. Sunt foarte căutați atât în perioadele de prosperitate, când toate firmele fac investiții pentru dezvoltare și pentru a cuceri noi piețe de consum, depășindu-și competitorii, dar sunt absolut necesari și în situație de cădere economică, pentru că lipsa de predictibilitate poate fi cauza închiderii companiilor. Cei care au capacitatea de a face o analiză corectă a predicțiilor pentru o perioadă marcată de incertitudine sunt și cei care pot salva firmele de la faliment.
Pierderi mult mai mari decât plata pentru expert
Un exemplu concret din această perioadă este înregistrarea unui număr foarte mare de dosare pentru a cere insolvența unor firme. „Mulți dintre cei care au greșit, făcând investiții inoportune înainte de pandemie, afirmă, astăzi, că nu se așteptau la evenimentele care au urmat. Problema trebuie să se pună mult mai serios, atunci când se face o analiză a oportunității unei investiții sau a unui parteneriat cu o companie, chiar dacă nu sunt multe semne care să arate, pentru publicul larg, amenințările din viitor sau punctele slabe ale companiei”, explică un expert în informații pentru afaceri. Acesta mai spune că se verifică mai multe tipuri de evenimente din domeniul respectiv, dar și de pe plan politic, social, geopolitic, se analizează tendințele generale, nu doar cele ale pieței în care este încadrat business-ul respectiv etc.
Citește pe Antena3.ro
Scenarii posibile, pe baza informațiilor
Lipsa de predictibilitate afectează grav bugetele companiilor și proiectele pe termen lung. Pentru a face cheltuieli mari, este nevoie și de analiza unor scenarii posibile, în raport cu toți factorii care ar putea crea situații de criză. „Mulți dintre cei care deja au ajuns la insolvență acum au investit chiar înainte de lockdown în domenii afectate de restricții. Dacă ar fi lucrat cu un expert în informații pentru afaceri și dacă ar fi ținut cont de rezultatele analizei acestuia, ar fi înțeles de ce nu trebuia să fie făcută investiția. Se știa din ianuarie 2020 de pericolul noului virus și deja existau scenarii care arătau ce ar urma după apariția unui astfel de pericol, la nivel mondial. Analizând în context oportunitatea unei investiții, rezultatele pot fi diametral opuse față de cele ale unei simple analize de piață care se bazează exclusiv pe lucrurile știute, predictibile într-o evoluție normală a economiei. Dar, din păcate, mulți dintre oamenii de business din România nu înțeleg necesitatea acestor analize și consideră că știu mai bine cum va evolua piața”, mai spune expertul.
Modelul anglo-saxon din anii ’70
România urmează modelul de inițiere al funcției de BI/CI, așa cum l-au dezvoltat, perfecționat și implementat în practica de afaceri, începând cu anii ’70, oamenii de cultură anglo-saxonă cu pregătire dublă: în științe economice, managementul afacerilor și Intelligence academic, aceasta din urmă reprezentând o preocupare intelectuală curentă în state dezvoltate, precum SUA, Suedia, UK, Olanda, Norvegia, Australia, Noua Zeelandă și Africa de Sud. Deși în formă incipientă, nevoia de dezvoltare a acestui domeniu a început să fie conștientizată, în special de filialele românești ale companiilor multinaționale din foarte multe domenii: domeniul bancar, IT, asigurări, pharma, automotive, energie, FMCG, audit sau consultanță, dar și în principalele universități care au și profil economic sau de afaceri în România, de exemplu Academia de Studii Economice, UBB Cluj, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Academia Națională de Informații și Universitatea București.
Patru categorii de experți, în România
Succesul unora dintre cele mai mari companii din țările cu economie foarte dezvoltată are la bază și cunoașterea celor mai bune metode de analiză a informațiilor. Pentru a-și asigura succesul pe piață, companiile folosesc resursele din intelligence pentru a-și crește afacerile sau pentru a le salva de strategii eronate, care ar putea să le aducă pierderi sau chiar falimentul. Acest trend a ajuns și în România, după 2010, fiind atras chiar de nevoia marilor companii de a beneficia de astfel de servicii. S- a creat, astfel, o nouă meserie, înregistrată în nomenclatorul ocupațiilor din România, cu patru standarde ocupaționale: Manager informații pentru afaceri - Cod COR 121308, Analist informaţii de firmă, cod COR: 242222, Analist de informaţii, cod COR: 242224 și Expert Informații pentru Afaceri, cod COR: 242217.
Cei care vor să se specializeze în informații pentru afaceri pot face cursuri universitare sau de scurtă durată, iar corporațiile au fost primele care au apelat la acest tip de servicii și care și-au școlit managerii, cu cei mai buni specialiști din România, pentru a le aduce beneficii.
În România putem vorbi mai mult despre Competitive Intelligence (CI), pentru că Business Intelligence (BI) este asociat în special cu aplicații software în țara noastră. CI se bazează pe culegerea informațiilor din exteriorul organizației, iar Counter CI presupune protejarea față de culegere, securitate organizațională.
