Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Liniile de finanțare care se vor deschide în luna februarie, în special cele pe programele POR și POCU, se adresează în special administrației locale și firmelor mici și mijlocii. ONG-urile au mai puține șanse de accesare de această dată, pentru că a crescut foarte mult cota de cofinanțare. Primele proiecte care se vor putea depune sunt pentru îngrijirea vârstnicilor, dar și pentru susținerea producției, în mai multe domenii. Vor fi și fonduri pentru turism și agrement, iar în agricultură se vorbește despre redeschiderea unei linii de finanțare a proiectelor în domeniul nonagricol, care a stârnit un adevărat scandal anul trecut.
Românii specializați în accesarea fondurilor europene au învățat din experiența ultimilor ani și în special din cea a anului 2016 că nimic nu este sigur în privința deschiderii liniilor de finanțare și a lansării call-urilor de proiecte. Cu toate că au avut foarte mult de pierdut, ONG-urile și firmele specializate în accesarea fondurilor se reorganizează și se adaptează noilor condiții de nesiguranță, dar puține renunță. Pentru 2017, mulți s-au pregătit deja să depună proiecte pentru liniile de finanțare despre care s-a zvonit că se vor deschide. Din păcate, în acest domeniu, specialiștii s-au obișnuit cu ideea că orice anunț al ministerului de resort poate rămâne doar la stadiul de zvon și iau situația ca atare. Faptul că se lansează ghidul solicitantului nu mai înseamnă, ca în anii precedenți, că urmează imediat lansarea call-urilor pentru depunerea proiectelor, însă oamenii se pregătesc, pentru a nu pierde oportunitatea, în cazul în care procedurile chiar ar începe. „După un an 2016 compromis în ceea ce privește accesarea de fonduri nerambursabile, apreciem faptul că în ultimele săptămâni s-au lansat o serie de apeluri de proiecte, aferente mai multor programe. Astfel, antreprenorii își pot dezvolta afacerile accesând fonduri nerambursabile prin programul POC 2014-2020. Agricultorii au și ei o serie de oportunități de finanțare, atât fermierii, cât și cei care dezvoltă activități în acvacultură. Infrastructura este vizată în câteva apeluri de proiecte relevante și absolut necesare. Formarea profesională continuă este și ea avută în vedere, prin proiecte care vizează personalul medical, studenții și alte categorii socio-profesionale importante”, spune Loredana Manolache, director general, Biz Spin Consulting, din București.
Așteptări mari pentru luna februarie
La început de an se așteaptă deschiderea unor importante linii de finanțare, dar nu oricine va putea să depună proiecte, pentru că s-au modificat destul de mult criteriile de eligibilitate, față de anii precedenți. S-a anunțat deschiderea a două linii de finanțare prin Programul Operațional Regional - POR, respectiv 2.2 și 8.3, pe 23, respectiv 28 februarie. Primul este pentru „Sprijinirea creării și extinderea capacităților avansate de producție și dezvoltarea serviciilor”, iar cel de-al doilea pentru „Creşterea gradului de acoperire cu servicii sociale” - respectiv finanțarea centrelor de zi pentru vârstnici. „Mai sunt câteva linii deja active, dar este discutabil dacă oamenii mai au șanse să depună proiecte, pentru că nu se știe dacă vor intra la evaluare. Se va putea întâmpla acest lucru doar dacă au mai rămas bani după ce au fost depuse proiectele din primele două luni”, explică Maricel Maroti, administratorul firmei de consultanță Maroti Consulting, din Brașov. În complementaritate cu liniile care s-au anunțat pe POR, se vor deschide altele în programul Programul Operațional Capital Uman - POCU. Prin POR se va finanța partea de infrastructură, iar imediat ar trebui să se poată depune proiecte pe POCU, pentru finanțarea pachetelor de servicii, resurse umane și alte activități conexe. Pentru finanțarea centrelor de zi pentru vârstnici pot aplica autorități locale, DGASPC-urile și ONG-urile care au servicii acreditate.
Citește pe Antena3.ro
Probleme cu resursele umane și cu finanțarea
Firmelor le este mai ușor să acceseze fondurile europene, mai ales dacă au și resurse umane și bani, însă administrația și ONG-urile au câteva probleme greu de rezolvat. „În privința capacității autorităților de a accesa fonduri europene, apar două probleme care îngreunează procesul: birocrația și imposibilitatea de a plăti propriii angajați cu un salariu echivalent cu cel din mediul privat. În general, firmele gestionează mai ușor situația, în timp ce primăriile nu au oameni care să poată lucra pe proiecte. Pot externaliza mai multe componente, mai puțin managementul de proiect, care este plătit cu cel mult 500 de lei angajaților primăriei, în timp ce un manager de proiect din mediul privat poate câștiga peste 3.000 de lei pentru aceeași muncă. Și ONG-urile au probleme, pentru că, deși au capacitate de muncă, prin resursa umană, efortul financiar este foarte mare pentru ele. Sunt multe situații în care banii se recuperează foarte greu, iar ONG-urile nu pot face față condițiilor”, mai spune Maroti.
Oportunități pentru firmele care au buget
Pentru întreprinderile mici și mijlocii se deschide linia de finanțare prin POR 2.2 pentru sprijinirea creării și extinderii capacităților de producție, cu sume între 200.000 și 1 milion de euro, dar cofinanțarea este de 30%. „Procentul de 30% înseamnă o cofinanțare foarte mare, dar este clar că banii se dau pentru acele IMM-uri cu indicatori financiari foarte buni, care primesc astfel un sprijin pentru a-și putea deschide noi domenii de activitate în producție. Au acces la aceste fonduri acele întreprinderi care ar face oricum investițiile, iar proiectele câștigate înseamnă bani în plus. Se vor putea finanța domenii precum turism și agrement, edituri, producții cinematografice, inclusiv media, design, fotografie sau publicitate. Start-up-urile, clar, sunt excluse, pentru că nu au capacitate de cofinanțare”, spune consultantul.
Bani de la bugetul statului pentru noile firme
Chiar dacă noile linii de finanțare care se vor deschide pe POR nu iau în calcul start-up-urile, există alte programe naționale, derulate de noul Minister pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat. Programele guvernamentale prevăd finanțarea pentru înființarea de întreprinderi de către tineri, iar sumele acordate sunt mai mari decât înainte. Românii care își vor deschide mici afaceri în 2017 ar putea primi de la stat un ajutor nerambursabil în valoare de maximum 200.000 de lei, echivalentul a circa 44.000 de euro, în cadrul viitorului Program Start-up Nation România. În acest sens există un proiect de ordonanță de urgență a Guvernului pentru stimularea înființării de noi întreprinderi mici și mijlocii, care deocamdată nu a fost adoptat. În acest an, Guvernul își propune să finanteze 10.000 de start-upuri prin acest program. Programul Start-up Nation România va beneficia în 2017 de un buget de 500 milioane lei, dar sunt prevăzute și credite de angajament care pot duce cheltuielile la limita a 1,7 miliarde de lei.
Blocajele din 2016 au efecte și în 2017
Problemele de organizare ale Ministerului Fondurilor Europene au creat blocaje anul trecut, iar multe dintre aceste blocaje încă sunt resimțite de cei care au depus proiecte, pe liniile deja deschise. „Pe POCU au fost deschise mai multe linii de finanțare anul trecut, dar proiectele depuse încă sunt în proces de evaluare. O altă problemă este chiar lipsa evaluatorilor, în acest moment. Proiectele depuse în septembrie sunt deja evaluate, dar mai au nevoie de semnături, astfel încât nu au început implementarea. Proiectele depuse până la 16 decembrie 2016 au primit număr de înregistrasre abia pe 26 ianuarie, le axele 6.2, 6.3 și 6.4 pe POCU, pe care s-au depus 320 de proiecte. Asta spune ceva despre asumare, și anume faptul că sunt foarte puțini cei care mai doresc să-și pună semnătura pe aceste acte oficiale și să-și asume riscurile”, explică Maricel Maroti, administratorul firmei de consultanță Maroti Consulting.
Sistemul electronic este contestat
Alte probleme legate de proiectele depuse anul trecut sunt legate de sistemul electronic pentru introducerea datelor. Cei care au depus proiectele în sistemul MySMIS se plâng de lipsa totală de transparență în privința numărului de proiecte care au fost depuse, în timp ce datele lor personale și chiar conținutul proiectelor sunt accesibile pentru parteneri, dar și pentru partenerii partenerilor, astfel încât poate afla oricine informații despre ei și le pot chiar copia proiectele. Dacă pentru programul ERASMUS există criterii foarte clar formulate, care conduc la respingerea din start a proiectelor, în cazul în care este depistată o singură frază similară, protecția datelor și a conținutului nu este protejată în niciun fel în celelalte programe cu finanțare din fonduri nerambursabile. „M-am trezit că mă sună cunoscuți, să mă felicite pentru anumite detalii din CV-ul meu, despre care nu știau, dar au aflat după ce au accesat acest sistem. Pe de o parte, se oferă acces nelimitat la datele noastre personale și la conținutul proiectelor, iar pe de altă parte, noi nu aflăm decât la două săptămâni după data limită pentru depunerea proiectelor câți concurenți sunt, astfel încât nu ne mai putem face calculele în funcție de datele concrete. Am văzut și că nu ar fi nicio problemă dacă cineva ar vrea să ne copieze pur și simplu proiectele și să le depună, pentru că totul este afișat pe site și toți partenerii au acces la aceste informații”, explică Bianca Michi Nema, administrator Euro-Link Consultants.
Calendarul nu s-a respectat anul trecut
Specialiștii în accesarea fondurilor europene așteaptă o revenire la normal a respectării calendarului pentru deschiderea liniilor de finanțare și a apelurilor pentru depunerea proiectelor. „Există un calendar estimativ al lansărilor pe POCU, dar până acum nu s-au respectat termenele. Sunt linii dedicate copiilor și persoanelor cu dizabilități, care se vor deschide în curând. Până acum s-au lansat doar cele pentru romi și pe educație, pentru prevenirea abandonului școlar sau corectarea situației de abandon școlar”, spune Maroti. Cum speranța moare ultima, se așteaptă acum o revenire la o situație de normalitate. “Dacă ne uităm puțin pe calendar, termenele limită de depunere urmăresc o perioadă lungă, începând cu sfârșitul lunii ianuarie și până la sfârșitul exercițiului financiar, în 2020. Acest aspect este, de asemenea, pozitiv, pentru că oferă un grad mai mare de predictibilitate celor care vor să dezvolte proiecte din fonduri nerambursabile. Și, din informațiile care circulă în piață, cu siguranță se vor mai lansa și alte apeluri de proiecte, în perioada imediat următoare. Ceea ce așteptăm, însă, cu toții este ca aceste proiecte depuse să fie și evaluate într-un orizont de timp rezonabil. La acest moment sunt proiecte depuse din luna mai, august, noiembrie 2016 care nu au fost încă evaluate. De ce s-a ajuns în situația aceasta? Putem numai să speculăm. De aceea cred că cei abilitați, de la Ministerul Fondurilor, ar trebui să răspundă”, spune Loredana Manolache, director general Biz Spin Consulting.
În general, firmele gestionează mai ușor situația, în timp ce primăriile au probleme cu resursa umană, iar ONG-urile nu au fonduri suficiente pentru cofinanțare. Cele mai avantajate acum sunt firmele, cele deja pregătite să facă o investiție și ar face-o oricum, iar finanțarea este doar un sprijin. Maricel Maroti, consultant
Axe de finanțare în agricultură și mediul rural
Agricultura primește în continuare finanțare, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală – PNDR. Prin același program se vor putea finanța, și în 2017, proiecte rurale pentru domeniile nonagricole, prin axele 6.2 și 6.4, care s-au închis anul trecut în timp record, după ce au fost depuse proiectele. Aceste axe s-ar putea redeschide în luna aprilie. „Au fost probleme cu măsuri care s-au deschis și s-au închis în timp record, pentru că au avut un punctaj foarte mic. Practic, pe măsura 6.2, «Sprijin pentru înființarea de activități nonagricole», s-au epuizat fondurile în cinci zile, pentru că li s-au cerut foarte puține lucruri celor care au depus. În acest fel, orice bancher care nu are nicio legătură cu agricultura a fost eligibil pentru a primi bani europeni destinați agriculturii”, explică Ginu Toma, președintele Federației producătorilor agricoli, „Fermierul”. Chiar dacă PNDR a funcționat ceva mai bine decât celelalte programe de finanțare, fermierii sunt reticenți în privința plăților efective, pentru că și aici s-au înregistrat întârzieri.
Cum se poate lucra cu un consultant
Ministerele pun la dispoziția celor care vor să acceseze fonduri europene persoane care ar trebui să ofere consiliere. Sunt specialiști care ar trebui să aibă legătură directă cu departamentele care au generat ghidul solicitantului, dar cei mai mulți au nevoie de specialiști care să scrie proiectele, să le înscrie în sistemul MySMIS și să știe cum se face implementarea. Aceștia sunt consultanții, care au și ei viață grea, după ce au fost declarați neeligibili pentru plata în cadrul proiectelor, pe mai multe programe de finanțare. „Există două variante pentru consultant: fie primește bani pentru scrierea proiectului, fie scrie proiectul și primește comision de succes, în funcție de linia de finanțare, rămânând consultant în proiect pe toată perioada implementării. Pe PNDR se poate plăti un astfel de comision de până la 4% din valoarea proiectului, pe POR este ceva mai mult, 10%, însă banii care-i revin consultantului sunt de fapt mai puțini, pentru că în acest procent intră inclusiv proiectul tehnic, studiile de fezabilitate, avizarea, autorizarea și dirigintele de șantier. Astfel, procentul real care-i revine consultantului nu depășește 5%. Pentru POCU nu sunt eligibile cheltuielile cu consultantul”, explică Maricel Maroti, administrator Maroti Consulting.
44.000 euro oferă statul român pentru fiecare nouă afacere, în programul Start-up Nation România, în 2017
