x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Educația migrează către studiile practice, de scurtă durată

0
Autor: Diana Scarlat 18 Feb 2020 - 11:02
Educația migrează către studiile practice, de scurtă durată


Ruptura dintre universități și piața forței de muncă s-a observat nu doar în România, ci și în celelalte țări europene, după căderea regimului comunist. Lipsa de corelare între curricula universitară și nevoile companiilor a creat o prăpastie între cerere și ofertă, chiar dacă fenomenul nu este atât de grav în toate domeniile de activitate. Criza economică mondială, declanșată la finalul anului 2008, a venit și cu o lecție de adaptare a programelor de formare profesională la nevoile imediate ale pieței forței de muncă, prin reducerea perioadelor de studiu și trecerea cursurilor de la Ministerul Educației către Ministerul Muncii. Unele domenii, precum IT-ul, și-au creat propriile programe de formare profesională, cu ajutorul marilor jucători din piață. Astăzi vorbim deja despre învățământ universitar dual, care ar putea fi viitorul sistemului universitar. 

 

Sistemul Bologna a fost o primă încercare de a corela studiile universitare cu piața forței de muncă, prin reducerea anilor de studiu și a materiilor, însă și acest sistem pare necorespunzător pentru cerințele actuale ale unei industrii care face salturi spectaculoase, în perioade foarte scurte de timp. Tocmai de aceea, viitorul sistemului de formare profesională se prefigurează deja totalmente diferit față de tot ceea ce știam până acum despre învățământul superior. Tendința momentului este aceea de a reduce și mai mult perioadele de formare profesională și de trecere a educației din sfera ministerului de resort actual, către Ministerul Muncii, după ce s-a observat, din 2009, că este mult mai eficientă pregătirea forței de muncă strict pentru nevoile imediate ale companiilor. În acest fel, viitorul universităților din Europa, dar și a celor din întreaga lume, deja se vede sumbru, pentru că nimic din educația universitară „clasică” nu mai este de actualitate. Un prim exemplu concret de eficiență a fost dat de Microsoft, colosul IT care după declanșarea crizei economice și-a făcut propria școală de profesioniști, prin cursuri de scurtă durată, la care se adaugă, periodic, stagii noi de pregătire, reconversie și specializare, într-un concept deja recunoscut pentru eficiența dovedită în ultimii zece ani, respectiv formarea continuă.

 

Universitățile sunt deja de domeniul trecutului

Acolo unde universităţile nu ţin pasul cu evoluţia pieţei, formarea specialiştilor este preluată de companii, prin instruire nonformală, introdusă încă din anii '90. Cererea şi oferta se autoreglează, pe piaţa forţei de muncă, prin nivelul de atractivitate al domeniului de activitate, iar în IT se poate observa cel mai bine acest lucru. „Sectorul IT a-ncurajat instruirea nonformală în domeniul IT, iar această instruire nonformală a forţat instruirea formală. Cu alte cuvinte, am avut operatori online, ca Microsoft sau Oracle, care făceau instruirea şi dădeau certificate pe competenţele lor şi, implicit, angajatorii puteau să-şi ia oameni cu competenţe, în contextul în care universităţile nu erau pregătite pentru acest segment de piaţă. Acest lucru s-a întâmplat din anii '90 până în 2007. Ca atare, universităţile au simţit o presiune şi s-au reformat, şi-au actualizat curricula, astfel încât să răspundă acestor nevoi ale pieţei. De aceea noi suntem atât de avansaţi în acest domeniu şi avem mulţi specialişti, pentru că am beneficiat de această formă de învăţământ nonformal”, spune Claudia Indreica, CEO Psihoselect. Acest domeniu a fost mai bine plătit decât celelalte şi a înregistrat creşteri tocmai pentru că a fost atractiv, din punctul de vedere al avantajelor financiare. Astfel, în 30 de ani, sectorul IT a atras o serie de tineri liceeni care s-au gândit că vor câştiga mai bine dacă se instruiesc în acest domeniu. Pe de altă parte, cererea crescută pe piaţă are nevoie acum şi de sprijin din partea mediului universitar, care ar trebui să se adapteze mai repede la nevoile pieţei. „Specialişti avem, dar ne lipseşte un val nou care să iasă din universităţi, care, din punctul de vedere al competenţelor, să fie la nivelul pieţei. Cu alte cuvinte, tot angajatorii îşi asumă, în continuare, o parte din instruire”, explică specialista în head-hunting.

 

Prăpastia între diplome și capacitate de muncă

Ruptura gravă dintre sistemul universitar și piața forței de muncă s-a adâncit, în loc să se estompeze, astfel încât a creat și o adevărată prăpastie între profesioniștii cu studii universitare avansate, pe de o parte, și specealizările pe care le cere economia reală, pe de alta. Această „prăpastie” i-a determinat, mai întâi, pe angajatorii din întreaga lume să respingă CV-urile candidaților cu studii doctorale, postdoctorale și MBA, imediat după declanșarea crizei economice din 2008, în primul rând pentru a face economii la bugetul companiilor, dar și pentru că aveau nevoie de profesioniști care să facă față nevoilor imediate de schimbare și care să fie flexibili, din toate punctele de vedere, în toate domeniile de activitate. Chiar dacă războiul împotriva plagiatelor va anula, în viitorul apropiat, toate diplomele universitare, pierderile nu vor fi importante nici pentru angajatori, nici pentru aangajați, pentru că deja se configurează o nouă paradigmă în care diplomele obținute în orice sistem universitar sunt aproape ignorate de mulți angajatori care caută oameni competenți în situațiile practice, tot sectorul IT fiind cel mai relevant exemplu. Există și configurarea „hibridă” a stagiilor de pregătire universitară, în România, cel mai bun exemplu fiind Universitatea Politehnica din București, care deja are cursuri masterale și doctorale în parteneriat cu mari companii, acestea venind atât cu finanțare, cât și cu profesori, pentru a-și pregăti viitorii angajați. În paralel, se vorbește din ce în ce mai clar despre învățământul universitar dual, prin care piața forței de muncă să-și poată lua angajații direct din primii ani de studii, pentru a umple golul creat mai ales de migrația forței de muncă, dar și de viteza foarte mare a schimbării nevoilor pieței, a industriei, a societății și a economiei, în general, la nivel mondial.

 

 

Întărirea sistemului universitar și deschiderea unui număr foarte mare de instituții de învățământ superior a fost posibilă doar într-o perioadă de relaxare socio-politică și economică, după 1990, când masele au avut acces aproape nelimitat la studii superioare.

 

Cu un secol în urmă, foarte puțini își permiteau să suporte costurile studiilor, acestea fiind posibile doar la câteva mari universități ale lumii. Era un privilegiu doar posibilitatea de a asista la unele cursuri. Același lucru s-ar putea întâmpla în viitorul apropiat.


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

15 oferte pentru Autostrada Sibiu-Pitești

15 oferte pentru Autostrada Sibiu-Pitești
Au fost depuse 15 oferte pentru contractul privind proiectarea și execuția lucrărilor pe secțiunea 3, Cornetu – Tigveni, a autostrăzii Sibiu-Pitești. Valoarea estimată a contractului este de 5.324.779.469...

Precizările premierului Ludovic Orban despre gazoductul BRUA

Precizările premierului Ludovic Orban despre gazoductul BRUA
România și-a îndeplinit obligațiile pentru construcția gazoductului BRUA, dar mai sunt lucruri de făcut care depind de partanerii bulgari și ungari, a declarat premierul Ludovic Orban. Finalizarea...

Valabilitatea voucherelor de vacanță a fost prelungită

Valabilitatea voucherelor de vacanță a fost prelungită
Guvernul a adoptat prelungirea valabilității voucherelor de vacanță emise în 2019 și în 2020 până la sfârșitul anului viitor. „Un act normativ înaintat de Ministerul Economiei prevede prelungirea...

Florin Cîțu spune că nu va aloca bani pentru mărirea salariilor bugetarilor

Florin Cîțu spune că nu va aloca bani pentru mărirea salariilor bugetarilor
La ultima rectificare bugetară, executivul nu va aloca sume suplimentare pentru majorări salariale, iar unele societăți de state care acordă prime ori hotărăsc să crească veniturile lunare ale angajaților, o...

Guvernul a aprobat sporuri pentru personalul medical implicat în tratarea infecției cu COVID-19

Guvernul a aprobat sporuri pentru personalul medical implicat în tratarea infecției cu COVID-19
Guvernul a aprobat acordarea de sporuri pentru personalul medical implicat în tratarea infecției cu COVID-19, pe perioada stării de alertă.  „Hotărârea de Guvern prevede pentru perioada stării de...

Subvențiile partidelor politice vor fi tăiate în 2021

Subvențiile partidelor politice vor fi tăiate în 2021
Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a propus în bugetul pentru 2021 tăierea subvențiilor pentru partidele politice. „Lucrez la bugetul pentru 2021 și exact ca în 2020 voi propune economii reale la...

Ajutoarele de încălzire au fost majorate

Ajutoarele de încălzire au fost majorate
Plafonul pentru acordarea ajutoarelor de încălzire a fost majorat la 800 de lei. Guvernul a aprobat modificarea Ordonanței de Urgență 70 din 2011 privind unele măsuri de protecție socială în perioada...

Packaging design și ilustrație

Packaging design și ilustrație
Pentru început, cel mai bine ar fi să înțelegem corect termenii cu care operăm. Începem cu packaging design care în românește înseamnă pur și simplu design de ambalaj.   Da, termenul de packaging,...

”INOVALIMENT 2020” la final

”INOVALIMENT 2020” la final
Galerie Foto Astăzi a avut loc ceremonia de închidere a primei ediții a Târgului Internațional de Invenții și Inovații ”INOVALIMENT”, care s-a desfășurat online, în perioada 23-27 noiembrie. În cadrul târgului de...

Mai mulți retaileri au fost amendați pentru comercializarea de măști neconforme

Mai mulți retaileri au fost amendați pentru comercializarea de măști neconforme
Mai multe supermarketuri și farmacii au fost amendate pentru comercializarera de măști de protecție neconforme. Printre acestea se află Lidl, Kaufland, Mega Image, Auchan, Altex, Profi, Dedeman, DM, dar și...

Vaccinul împotriva COVID-19 ia din strălucirea aurului

Vaccinul împotriva COVID-19 ia din strălucirea aurului
Analizele efectuate de experții Autorității de Supraveghere Financiară au relevat faptul că, în ultima perioadă, cotația aurului pe bursele internaționale a scăzut brusc, pe fondul informațiilor referitoare...

România, printre țările UE care alocă cei mai puțini bani pentru cercetare și dezvoltare

România, printre țările UE care alocă cei mai puțini bani pentru cercetare și dezvoltare
România, Malta, Cipru, Letonia, Irlanda, Slovacia, Bulgaria și Lituania alocă cel mai puțin pentru dezvoltare și cercetare, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Astfel,...

Investitorii străini, speriați de pandemie

Investitorii străini, speriați de pandemie
Investițiile străine în România au scăzut la mai puțin de jumătate în 2020, față de 2019, atât ca valoare alocată, cât și - mai grav - ca număr de societăți înființate aici. Pe lângă mai vechile...

Panouri solare pentru HoReCa, nu și pentru populație

Panouri solare pentru HoReCa, nu și pentru populație
Industria ospitalității așteaptă de la Guvern ghidul solicitantului pentru a aplica pe noul program de sprijin, prin care hotelurile, pensiunile și restaurantele ar putea să-și monteze panouri solare. Prin...

Românul împrumută 6 lei la 10 ținuți în bancă

Românul împrumută 6 lei la 10 ținuți în bancă
Gradul de creditare, calculat ca raport dintre totalul împrumuturilor și cel al depozitelor bancare, a scăzut ușor în timpul crizei COVID-19. Județele sărace, cu economii scăzute, se dovedesc mai prudente...
Serviciul de email marketing furnizat de