O carieră construită din zece joburi în zece ani
Brittany Harris-Nelson, în vârstă de 32 de ani, își descrie parcursul profesional exact prin această imagine: o broască ce sare, pas cu pas, spre locul în care voia să ajungă. Astăzi lucrează într-o poziție administrativă de nivel mediu la Universitatea Wake Forest din Winston-Salem, Carolina de Nord, un post pe care și l-a dorit multă vreme.
Pentru a ajunge acolo, a schimbat aproape un job pe an, acumulând experiență la șase universități diferite, în zece roluri distincte. A fost manager de birou, consilier pentru admiteri și îndrumător de studenți, înainte de a deveni director asistent pentru implicarea studenților, scrie în povestea din BBC. Recunoaște că salariul nu a crescut spectaculos de la un job la altul, însă a câștigat teren la capitolul beneficii: zile libere suplimentare și contribuții mai mari la pensie din partea angajatorilor.
„Fiecare rol m-a ajutat să acumulez abilități și perspective pe care nu le aveam încă, iar toate aceste experiențe m-au pregătit pentru munca pe care o fac acum”, explică ea.
Generația Z schimbă regulile jocului
Fenomenul nu este izolat. Potrivit unui studiu global realizat în 2024 de compania de recrutare Randstad, pe un eșantion de peste 11.000 de angajați, durata medie petrecută de un tânăr din generația Z într-un job, în primii cinci ani de carieră, este de doar 1,1 ani. Comparativ, mileniali rămân în medie 1,8 ani la același angajator, iar generațiile mai în vârstă ajung aproape la trei ani.
Mai mult, o schimbare frecventă a locului de muncă pare să aducă și un câștig financiar real. Un raport din 2025 al companiei financiare britanice Wealthify arată că angajații care și-au schimbat jobul de patru sau mai multe ori în ultimul deceniu au câștigat, în medie, cu 31% mai mult decât cei care au rămas pe loc.
De la Peace Corps la Warner Bros, într-o singură carieră
Un exemplu elocvent este cel al lui Adam Smiley Poswolsky, în prezent speaker public și autor specializat în cultura organizațională. Stabilit în San Francisco, el spune că modelul clasic al scării ierarhice, urcată treaptă cu treaptă în aceeași companie, nu i s-a potrivit niciodată. În schimb, a căutat constant „sens și scop” în munca sa.
Parcursul lui include roluri neobișnuit de diverse: coordonator de proiecte în cadrul Peace Corps, profesor de engleză la Harvard, location scout pentru Warner Bros, producător de film la New York, membru al echipei din campania electorală a lui Barack Obama din 2008 și cercetător într-un think tank. „La fiecare schimbare, știam exact ce abilități iau cu mine din experiența anterioară”, povestește el.
Citește și „Micropensionarea” – Noua tendință a Generației Z care revoluționează conceptul de muncă
De ce funcționează strategia „lily padding”
Nicola Grant, director de resurse umane la asigurătorul britanic Hiscox, confirmă o schimbare generală de mentalitate. Tinerii de la începutul carierei vor să acumuleze experiență variată mai rapid, în loc să urmeze un traseu liniar, și sunt mult mai dispuși să plece dintr-un job în momentul în care simt că dezvoltarea lor stagnează.
Lucy Kemp, specialistă în experiența angajaților la firma de IT La Fosse, merge chiar mai departe și consideră că „lily padding” nu este doar o modă trecătoare, ci viitorul muncii. În opinia ei, tinerii au învățat că loialitatea față de un singur angajator nu mai este răsplătită așa cum era înainte, motiv pentru care preferă să-și construiască singuri traseul profesional, în funcție de competențele pe care le prețuiesc.
Pandemia a schimbat și modul în care oamenii învață la locul de muncă, adaugă Kemp, iar automatizarea sarcinilor de rutină prin inteligență artificială îi împinge pe angajați să caute activ competențe relevante pentru următorii cinci ani, fie printr-un proiect nou, fie printr-o schimbare de domeniu sau de companie.
Pentru Brittany Harris-Nelson, concluzia e simplă: cariera nu este o destinație, ci o călătorie continuă. „Sunt mereu în proces de învățare și creștere”, spune ea.

