Interpreta basarabeana Anastasia Lazariuc se pregateste de lansarea unui nou disc. La ceas aniversar, artista marturiseste ca este mandra de cele mai frumoase realizari ale sale de pana acum, copiii ei. Cantareata implineste maine 53 de ani.

"Eu sunt o luptatoare si sper sa inving"

"Ca de obicei, de ziua mea o sa-i astept pe cei dragi. A fost un an destul de zbuciumat, dar mie intotdeauna mi-a placut sa traiesc zbuciumat si intens. Voi lansa in curand, cred ca in toamna, un album, care deocamdata nu stiu cum se va numi. Asta este perioada mea de pregatire. La acest disc am colaborat cu compozitori de la Chisinau si din Romania, adica cu Mihai Alexandru, Iurie Sadornic, Adrian Sandu, Mircea Gutu. Voi avea trei-patru piese remixate, piese de referinta din repertoriul meu, imbracate intr-o haina moderna. Este si muzica pop, este si house-latino, vor fi si piese cu stil putin popular, ca sa nu zic etno. Obligatoriu vor fi cateva videoclipuri, nu numai unul, dar treptat. Sunt destul de ocupata in perioada aceasta, dar sper sa-mi fac loc si de o bucatica de vacanta. Mi-as fi dorit sa ajung in Italia, la Venetia, unde nu am ajuns niciodata. Sunt o romantica incurabila si nu ma pot vindeca de aceasta boala. Dintotdeauna mi-e dor de Chisinau. Acolo am toate amintirile si tot ce-a fost mai frumos in viata mea. Acolo mi-am petrecut copilaria si adolescenta si acolo m-am lansat ca interpreta. Pe urma, viata mea a luat o alta intorsatura. Am venit aici, nu stiu daca am facut bine sau rau. Nu regret si incerc sa fac fata lucrurilor, iar cand ma duc la Chisinau imi alimentez bateriile, pentru ca probabil energia vine de acolo de unde te nasti. Acolo este mama si acolo este epicentrul energiei mele. Niciodata nu moare copilul din noi si cred ca asa este normal sa fie. In momentul in care devenim o stana de piatra si nu mai simtim acele sentimente de copil ne transformam in niste roboti. Eu nu doresc sa mi se intample acest lucru.

Intotdeauna am considerat ca am avut o stea norocoasa. Aplauzele oamenilor, cand ma opreste publicul pe strada, aceste lucuri ma bucura foarte mult, pentru ca inseamna ca nu am trecut prin viata pur si simplu. La sfarsitul zilei trebuie sa nu-ti fie rusine sa privesti in propriii ochi cand te uiti in oglinda.

Copiii mei sunt cea mai mare realizare. Consider ca au avut ce invata de la mine si chiar daca nu au curajul sa mi-o spuna in fata, lucrul acesta l-am aflat de la prietenii lor, care-mi spun ca ma admira si ma respecta ca am fost pe picioarele mele si nu am cersit sau nu m-am folosit de alte metode ca sa merg prin viata. Sunt fericita ca am acest sentiment matern, ca am trait aceste momente, ca sunt femeie, ca sunt mama, ca am o cariera... Ma bucur de multe lucruri, chiar daca nu mi s-au dat usor. Eu sunt o luptatoare si sper sa inving."