Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La 20 de ani era în armată şi răsfoia almanahul “Cinema”, citind interviurile cu tinerii care luaseră examenul de admitere la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică, secţia Regie. Atunci nu se afla printre ei şi suferea. La 30 de ani a câştigat primul (şi ultimul) premiu pentru poezie, premiul revistei Tribuna. Tot atunci, a fost admis la Academia de Teatru şi Film, Facultatea de Teatru, secţia Regie. Era în culmea fericirii, iubea cu disperare teatrul şi visul i s-a împlinit. La 40 de ani a câştigat premiul secţiei române a Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru pentru cea mai bună piesă radiofonică a anului cu “Dumnezeu binecuvântează America” de Petre Barbu. La 50 de ani a fost (din nou) invitat în juriul de preselecţie al galei “Hop”. Împlineşte sâmbătă 54 de ani şi nu poţi să nu-i admiri tenacitatea, permanenta dorinţă de perfecţionare, iubirea nesfârşită pentru motorul care-l determină să meargă înainte, teatrul. La mulţi ani, Attila Vizauer!
“Lumea are un deosebit interes pentru fenomenul teatrului radiofonic”
Este mândru că a avut parte de întâlniri cu oameni extraordinari
“Vorbind despre realizările ultimului an, trebuie să amintesc de cea mai recentă, ediţia a doua a Festivalului Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Pix Nova. S-a încheiat de curând şi s-a bucurat de foarte mare succes. Această a doua ediţie a demonstrat că lumea are un deosebit interes pentru fenomenul acesta, al teatrului radiofonic. Au venit producători foarte importanţi la festival, care au fost încântaţi de ceea ce am reuşit să facem noi, Radio România. Cred că unul dintre cele mai frumoase proiecte pe care le-am început anul acesta, cu cei mai mari actori din România în distribuţie, este producţia teatrului radiofonic, «Henric al V-lea», cu ocazia aniversării a 450 de ani de la naşterea lui Shakespeare. Lucrăm acum în postproducţie cum ar veni, am făcut înregistrările şi de câteva luni pot să spun că intrăm să realizăm un spectacol pe măsura talentului actorilor care se află în distribuţia acestui spectacol. Tot la realizări trec faptul că am încheiat încă un sezon al emisiunii «Vorba de cultură», tot la radio, şi mă pot mândri că împreună cu Ema Stere facem o emisiune foarte atractivă, importantă. Spun importantă pentru că atunci când încercăm să adunăm material pentru emisiunile «best of» lista invitaţilor este incredibil de lungă. De asemenea, trebuie să trec la capitolul realizări spectacolul «Muzicanţii din Bremen», pe muzica originală compusă de Ioan Gyuri Pascu. Am lucrat cu actorii de la Teatrul Ţăndărică, de fapt, cu minunata echipă de acolo. Adaptare după Fraţii Grimm de Ema Stere şi scenografia i-a aparţinut lui Mihai Pastramagiu. Coregrafia spectacolului este semnată de Vava Ştefănescu.
Prietenia are un secret, desigur. Pot spune că am avut parte de întâlniri cu oameni extraordinari şi că sunt mândru de acest lucru. Asta şi în ceea ce priveşte prietenii alături de care construim Festivalul Grand Prix Nova şi în ceea ce priveşte construcţia, cred că acesta este cel mai bun verb pe care îl pot folosi atunci când realizăm spectacole teatrale fie de teatru radiofonic sau de scenă. Îmi sărbătoresc ziua de naştere cu familia în cea mai frumoasă insulă pe care am descoperit-o acum câţiva ani şi la care ne întoarcem în fiecare sezon, Corfu. Pe care culmea am descoperit-o în literatură înainte de a o descoperi geografic. Este vorba despre cartea superbă a lui Gerald Durrell, fratele unui alt celebru scriitor, Lawrence Durrell, «Familia mea şi alte animale». Am această carte cu mine şi o citim de fiecare dată când suntem aici, urmăm traseele şi poveştile lui şi ale familiei sale aici, în Corfu. E o adevărată desfătare.”
