Astăzi e ziua ta... Ioan Scurtu!

"Am îmbogăţit istoriografia română" Îl sărbătorim astăzi pe Ioan Scurtu, preşedintele Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, care împlineşte 69 de ani. Îi urăm "La mulţi ani!".

"Privind în urmă acum, la 69 de ani, mă consider un om împlinit. Plecat dintr-un sat (Dochia) din judeţul Neamţ, am ajuns profesor universitar în Bucureşti, conducător de doctorat, preşedintele Societăţii de Ştiinţe Istorice din România. Am publicat peste 100 de cărţi, dintre care 35 în calitate de singur autor şi circa 300 de studii, multe dintre ele în limbi de circulaţie internaţională. Cred că am îmbogăţit istoriografia noastră cu lucrări importante privind viaţa politică, rolul unor instituţii şi personalităţi, viaţa cotidiană etc. Am realizat unele sinteze utile privind istoria modernă şi contemporană, mai ales privind secolul al XX-lea. Nu am evitat subiecte controversate, cum ar fi Revoluţia din decembrie 1989 sau evoluţia României şi a Europei la începutul veacului al XXI-lea. Am coordonat volumul 8 din Tratatul Istoria Românilor, fiind singurul nemembru al Academiei Române care a avut această onoare (până în prezent au apărut 9 volume). În calitate de director general al Arhivelor Statului (Naţionale), m-am aflat pe scaunul lui Haşdeu, Onciul şi Sacerdoteanu, ca director al Institutului de Istorie N. Iorga al Academiei Române pe cel ocupat de Iorga şi Gheorghe Brătianu, iar în funcţia de şef al Catedrei de Istoria Românilor la Universitatea din Bucureşti am avut ca înaintaş pe Constantin C. Giurescu. Sper că am fost un demn continuator al acestor mari personalităţi ale ştiinţei şi culturii româneşti şi universale. În aceste zile aştept să apară de sub tipar cartea «Istoria civilizaţiei româneşti, perioada interbelică», la Editura Enciclopedică. Am muncit la această carte timp de 10 ani, fiind animat de dorinţa de a oferi cititorilor o imagine cât mai amplă asupra stadiului de dezvoltare a civilizaţiei româneşti, comparativ cu cea din alte state europene. În acelaşi timp, prin această carte, doresc să lansez un nou domeniu de cercetare pentru istoricii români, mai ales pentru cei tineri. Sper că în următorul an, în calitate de preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, să realizăm o sinteză de istoria românilor pentru străini, reluând proiectul lui N. Iorga din 1935-1936, privind locul românilor în istoria universală.

Sunt bucuros că în această zi am alături de mine întreaga familie, inclusiv pe fiica mea, Georgiana Margareta, venită special de la Bruxelles, unde lucrează. Mulţumesc tuturor celor care m-au felicitat, mulţumesc Jurnalului Naţional pentru onoarea pe care mi-o face de a consemna aceste gânduri la o zi aniversară."