Astăzi e ziua ta, prof. dr. Ion Toboşaru

Profesor universitar doctor, poet, eseist şi teatrolog, Ion Toboşaru împlineşte vineri 83 de ani. Jurnalul Naţional îi urează “La mulţi ani!”

Tinereţea mea pluteşte în adolescenţa senectuţii
“Ador lumea, mi se pare că lumea este modul meu de existenţă”
 “Pentru că îi depăşesc pe octogenari, am impresia că tinereţea mea pluteşte în adolescenţa senectuţii.
Am terminat facultatea de Filologie, am intrat apoi la Universitatea de Teatru şi Film, la UNATC, din 1954 ca preparator, am depăşit toate etapele şi acum sunt profesor doctor, Doctor Honoris Causa. Am încercat ca profesor ce sunt şi am rămas, să îmi ador studenţii şi să le comunic să creadă în tot ceea ce este demn de lauda lor şi demn de o activitate care a cam împlinit 60 de ani. Am încercat să le transmit studenţilor mei nu lecţii şi prelegeri, căci am sentimentul că lecţia şi prelegerea creează o situaţie uşor adormitoare, ci să le prezint, dacă vreţi coveriile mele legate de tot ceea ce înseamnă estetica şi teoria artelor spectacolului. Am încercat să reconstitui teatrul timpului meu, dramaturgii timpului meu şi tot ceea ce au însemnat marii creatori de teatru începând cu Lucia Sturza Bulandra, continuând cu Bălţăţeanu, Finteşteanu şi cu o serie de actori care astăzi formează şcoala adevărată a creaţiei autentice. Mi se spune Sir Toby şi în continuare îmi desfăşor activitatea didactică predând estetică masteranzilor în domeniul teatrologiei de la facultatea noastră, anul I şi II.
Să fii om de cultură înseamnă să ai sentimentul că adevărata cultură intră plutirea nesaţului şi ar trebui să fie nesaţul fiecărui om ce se vrea considerat om al culturii în plurivalenţa ei.
În urmă privesc tinereţea care rămâne constantă, de data aceasta, tinereţea în empireul senectuţii. Privesc în urmă la tot ceea ce am realizat şi am sentimentul că tot ceea ce am realizat reprezintă câteva date care vor forma până la un punct o monografie a existenţei mele.
Ador lumea, mi se pare că lumea este modul meu de existenţă şi fie ca, lumea, în continuare în unghiul de incidenţă a speranţelor, a nădejdilor de mai bine.”