Rolurile sale au misiunea permanentă de a puncta momentele-cheie ale reprezentaţiei, ceea ce-i asigură simpatia şi neuitarea publicului. Sorin Medeleni a împlinit ieri 56 de ani.
Rolurile sale au misiunea permanentă de a puncta momentele-cheie ale reprezentaţiei, ceea ce-i asigură simpatia şi neuitarea publicului. Sorin Medeleni a împlinit ieri 56 de ani.
“Sînt un om care a iubit şi iubeşte mult scena, meseria pe
care o face. Am vrut mult de la ea şi nu ştiu dacă am obţinut pe măsura
investiţiei sufleteşti... Cînd eram mic am participat la un concurs de
interpretare la Radio. Apoi am început să particip la tot felul de emisiuni,
inclusiv la Teatrul Radiofonic pentru copii. Aici le-am cunoscut pe Silvia
Chicoş, Alexandrina Halic şi, mai tîrziu, toată floarea teatrului românesc:
Eugenia Popovici, care mi-a fost profesoară în facultate, Ion Marinescu,
Victor Rebengiuc şi mulţi alţii. Nu cred că este vreun mare actor pe care să
nu-l fi cunoscut şi cu care să nu fi lucrat în acea perioadă. Faptul că ai mei
m-au dus la teatru de cînd eram mic şi toate aceste superbe experienţe mi-au
format gustul pentru această artă. A urmat perioada liceului. Mi-aduc aminte că
ne-au selecţionat pentru nişte spectacole pe care le-am jucat la Teatrul Naţional
din Bucureşti: «Martin Borman» după Marin Preda şi un important spectacol,
«Topaze» de Marcel Pagnol, în care am jucat cu Grigore Vasiliu Birlic, Ion
Finteşteanu, Nicolae Brancomir. A venit examenul la Institut şi fără nici un
fel de ezitare m-am dus acolo. Am avut de-a face cu profesori mari: Eugenia
Popovici, Dem Rădulescu, Sanda Manu... iar unul dintre modele mele în
teatru este marele actor Ştefan Iordache.
Sînt un actor docil sub bagheta regizorală mai mult sau mai
puţin. Dacă regizorul mă convinge, sînt de o docilitate enervantă, dacă nu mă
convinge, sînt chiar antipatic şi probabil că de aceea nu mi-am desăvîrşit
toate ambiţiile. Grigore Gonţa, un mare regizor, mi-a spus: stăpîneşte-ţi
toate ieşirile şi mergi pe o chestie romantică, duioasă. Asta este cheia
rolului. La 35 de ani, am făcut «Sorcovă» în «Domnişoara Nastasia». Cu rolul
acesta cred că m-am identificat, este un rol care a avut mare succes şi pe care
l-am iubit ulterior foarte mult. O foarte mare satisfacţie am avut atunci cînd
am fost luat de Irina Răchiţeanu în spectacolul recital «Doamna şi hoţul». Sînt
mîndru că am făcut o paletă întreagă de roluri: am interpretat şi personaje
feminine, personaje pozitive şi negative, copii, bătrîni, comici şi
tragici. Aceasta este marea mea împlinire. După părerea mea, asta înseamnă să
fii actor. Nu trebuie să te plasezi acolo unde crezi tu că îţi stă bine şi să
mergi numai în acea direcţie. Dacă îmi pare rău de ceva este faptul că am dat
cu piciorul la foarte multe ocazii care puteau să mă ducă mult mai sus...
La început de an de viaţă, îmi doresc un rol frumos, cu de
toate... un rol care să mă solicite, un rol care să mă împlinească, alături de
Dan Condurache şi Mihai Dinvale, ca trei graţii tomnatice ce am devenit...”
Dorinţă
“Îmi doresc un rol frumos, cu de toate... un rol care să mă solicite, un rol care să mă împlinească, alături de Dan Condurache şi Mihai Dinvale, ca trei graţii tomnatice ce am devenit...”
Sorin Medeleni, actor