x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Luni 12 mai 2008

0
Autor: Ramona Vintila 12 Mai 2008 - 00:00

Este ziua 133 a anului

Au mai rămas 233 de zile

Ziua Naţională a Adolescenţilor Ziua Internaţională a Asistentelor Medicale

Este ziua 133 a anului

Au mai rămas 233 de zile

Soarele

Răsare la 5:51

Apune la 20:33

Luna

Răsare la 12:51

Apune la 2:25

Primul pătrar (Luna în creştere) 12 mai

Lună plină 20 mai

Ultimul pătrar (Luna în descreştere) 28 mai

Lună nouă 3 iunie


Sărbătoare creştină

Sfîntul Mucenic Ioan Valahul s-a născut în Ţara Românească pe la 1644. În toamna anului 1659, sultanul a luat robi în locul tributului, iar între cei robiţi atunci

s-a aflat şi Ioan. Frumuseţea lui feciorelnică atrăgea privirile tuturor, încît, pe drumul către Istanbul, un oştean turc l-a cumpărat cu gînd necurat. Dar tînărul s-a împotrivit şi l-a răpus, încercînd să fugă. Fiind prins, a fost legat şi dat femeii turcului ucis. Stăpîna tînărului nu i-a luat capul, ci a început să îl îndrăgească. L-a îndemnat să renunţe la creştinism şi să treacă la religia ei. Ioan a refuzat şi din acest motiv a fost întemniţat, apoi a fost ucis.

 

S-a întîmplat azi

În România

1922 – Premiera piesei “Suflete tari”, la Teatrul Naţional din Bucureşti, în regia lui Paul Gusty, prima piesă a lui Camil Petrescu care vede lumina rampei;

1945 – Armata română îşi încheie după 260 de zile de luptă participarea, alături de Naţiunile Unite, la obţinerea victoriei finale asupra Germaniei naziste. În cele nouă luni, efectivele militare angajate în lupte s-au ridicat la aproape 540.000 de combatanţi.

În lume

1894 – Apare în ziarul La Justice strălucitul articol “Lupta raselor” al lui Georges Clemenceau, în care, după ce face un istoric al luptei de eliberare naţională a românilor din Transilvania, se pune chezaş pentru adevărul luptei lor;

1958 – Întrevedere la Paris între Ion Gheorghe Maurer, preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, şi René Coty, preşedintele Republicii Franceze;

1970 – Lucrările celei de-a 24-a sesiuni a Comitetului de Ajutor Economic Reciproc, la Varşovia,

la care participă şi o delegaţie română, condusă de preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer.

Născuţi la 12 mai

1907 – Katherine Hepburn, actriţă (m. 2003);

1934 – Jolt Kerestely, compozitor de muzică uşoară, instrumentist şi dirijor.

Click istoric

La 12 mai 1812 s-a născut George Bariţ. Este întemeietorul presei româneşti din Transilvania. În 1838 a întemeiat la Braşov Gazeta de Transilvania, primul ziar românesc din Marele Principat al Transilvaniei. În acelaşi an a început la Blaj publicarea “Foii pentru minte, inimă şi literatură”, primul ziar literar românesc din toate timpurile. A fost una dintre figurile cele mai importante ale Revoluţiei de la 1848 în Transilvania. La 1861, din iniţiativa sa şi a canonicului Timotei Cipariu, a luat fiinţă Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (Astra). În 1893 a devenit preşedinte al Academiei Române. A decedat în 1893.

Credinţe populare, tradiţii, semne

Stîlpul funerar este un butuc înalt din lemn, ridicat în ziua înmormîntării ca substitut fitomorf al defunctului vizibil printre cei rămaşi aici. Stîlpul din lemn este înlocuit în mare parte de crucea creştină din lemn, piatră, metal şi alte materiale. Obiceiul de a pune la căpătîiul mortului un stîlp sau o cruce de lemn păstrează amintirea practicii preistorice de întemeiere a oricărui adăpost prin bătutul unui par sau stîlp pe locul de construcţie. Sînt încă sate în sudul Transilvaniei unde la căpătîiul mortului se pune la înmormîntarea bărbatului, alteori la înmormîntarea femeii, stîlp de lemn, nu cruce. În multe aşezări din Oltenia, lîngă stîlpul funerar este aşezată, la şase săptămîni, crucea definitivă, din lemn sau din piatră. Prin Muntenia, crucea de piatră aşezată la şase săptămîni lîngă crucea provizorie de lemn se numeşte stîlp. Cimitirele româneşti păstrează şi alte elemente care atestă procesul îndelungat de înlocuire a stîlpului cu crucea creştină. De obicei, stîlpii şi, uneori, crucile de lemn au siluete antropomorfe cu siluete umane, cu cap, ochi, gură. Surprinzătoare sînt reprezentările plastice ale păsărilor de pe stîlpii şi crucile cimitirelor din Oltenia şi sudul Transilvaniei redate prin cioplire sau traforare în întregime. Lîngă stîlp se amenajează, ca în gospodăria din sat, diferite anexe: un mic adăpost unde arde lumînarea sau candela, scaun de odihnă ş.a. (Profesor Ion Ghinoiu)

Citeşte mai multe despre:   calendar,   lemn

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de