Marţi 1 martie 2011

Soarele
Răsare la 6:54 ● Apune la 18:03

Luna
Răsare la 4:58 ● Apune la 14:52
● Lună nouă 4 martie ● Primul pătrar (Luna în creştere) 13 martie ● Lună plină 19 martie ● Ultimul pătrar (Luna în descreştere) 26 martie

Sărbătoare creştină:  Cuv. Mc. Evdochia; Cuv. Domnina; Sf. Mc. Antonina; Sf. Mc. Marcel şi Anton
În această zi este prăznuită Sfânta Domnina, care se trăgea din părinţi binecredincioşi şi bogaţi. Încă din copilărie s-a dedat nevoinţelor pustniceşti şi înfrânării tuturor pornirilor trupului. Făcându-şi o colibă lângă grădina maicii sale, a petrecut zi şi noapte în ea, udându-şi cu lacrimi neîncetat nu numai obrajii, ci şi veşmintele ei cele din păr, căci de o astfel de îmbrăcăminte se slujea. Şi a suferit toată osteneala aceasta a postului, cu toate că avea trup firav. Şi astfel petrecându-şi viaţa, s-a mutat la Domnul.

Credinţe populare, tradiţii, semne
Mărţişorul este funia anului care adună şi împleteşte zilele, săptămânile şi lunile în şnurul bicolor simbolizând iarna şi vara, făcut cadou la 1 martie, Ziua Dochiei, străvechi început de An Agrar. La începutul secolului trecut, mărţişorul era primit de la părinţi de copii, fete şi băieţi, înainte de răsăritul soarelui în dimineaţa zilei de 1 martie. Şnurul mărţişorului, de care se agăţa o monedă metalică, se purta legat la mână, uneori prins în piept sau la gât. Mărţişorul se purta până la o anumită sărbătoare a primăverii (Măcinici, Florii, Paşte, Arminden) sau până la înflorirea unor arbuşti şi pomi fructiferi când se agăţa pe ramurile înflorite. Purtătorii Mărţişorului credeau că nu vor fi pârliţi de Soare pe timpul verii, că vor fi sănătoşi şi frumoşi ca florile, plăcuţi şi drăgăstoşi, bogaţi şi norocoşi, feriţi de boli şi de deochi.   (Profesor Ion Ghinoiu)

Click istoric
La 1 martie 1867 a apărut la Iaşi, apoi la Bucureşti, revista Convorbiri lite­rare, editată de Societatea "Juni­mea", una dintre cele mai importante pu­blicaţii din a două jumătate a secolului al XIX-lea. Revista va fi publicată la Iaşi (1867-1885) şi apoi la Bucureşti (1885-1944, cu o întrerupere în 1916-1919). Primul director al revistei a fost Iacob Negruzzi (până în 1895), iar apoi Convorbiri literare a fost condusă de un comitet de redacţie din care au făcut parte personalităţi marcante ale vieţii ştiinţifice şi culturale româneşti. Printre colaboratori s-au numărat: I. Al. Brătescu-Voineşti, P.P. Negulescu, C. Rădulescu Motru, Grigore Antipa, Victor Babeş, A.D. Xenopol, V. Conta ş.a.

S-a întâmplat azi
În România
● 1746 – Constantin Mavrocordat, dom­nul Ţării Româneşti (1744-1746), clerul înalt şi boierii hotărăsc eli­berarea din şerbie a rumânilor fu­giţi, care se reîntorc în ţară. Liberi ca per­soană, ţăranii rămân totuşi dependen­ţi economic de boieri, fiind obli­­gaţi să presteze boierului 12 zile de clacă, în ţara Românească, şi 24 de zile, în Moldova;
● 1867 – A apărut primul număr al Convorbirilor literare, organ de presă al "Junimii", grupare politică şi literară condusă de Titu Maiorescu;
● 1880 – Alexandru C. Plagino, în mi­siune specială la Madrid, notifică re­gelui Alfons al XII-lea independenţa României;
● 1944 – Are loc premiera piesei "Stea­ua fără nume", de Mihail Sebastian, la Teatrul Alhambra din Bu­cureşti.

În lume
1896 – Savantul francez Henri Becquerel descoperă radio-activitatea naturală;
2002 – Începe "Operaţiunea Anaconda" în estul Afghanistanului.

Născuţi la 1 martie
1810 – Frédéric Chopin, compo­zitor şi pianist (m. 1849); 
1931 – Elisabeta Bostan, regizor.