Este ziua 165 a anului
Au mai ramas 200 de zile
SARBATOARE CRESTINA
|
Astazi este praznuit Sfantul Prooroc Elisei. S-a nascut in Ierusalim, iar la nasterea sa preotul a spus: "Un prooroc s-a nascut azi, care va strica cele cioplite si va zdrobi cele varsate". Sfantul Elisei a fost ucenicul Sfantului Ilie. Hotarat sa-l ridice cu trupul la cer, Dumnezeu s-a aratat lui Ilie intr-o pestera din Muntele Horeb si i-a cerut sa-l unga prooroc in locul sau pe Elisei, fiul lui Safat. Sfantul a facut multe minuni, inviind mortii si despartind curgerea Iordanului, lovindu-l cu cojocul lui Ilie. Imparatul Ioram l-a condamnat la moarte spunand: "Sa ma pedepseasca Dumnezeu cu toata asprimea, daca va ramane astazi capul lui Elisei, fiul lui Safat, pe umerii lui". (2 Regi 6,31)
|
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
PROVERBUL ZILEI
|
"Averea nu
are stapan"
- cum a venit se si duce, neavand stavila.
|
|
|
S-A INTAMPLAT AZI
| ||
|
NASCUTI LA 14 iunie
|
|
CLICK ISTORIC
|
La 14 iunie 1970 a murit mitropolitul Olteniei, Nifon Criveanu. S-a nascut la 20 februarie 1889 in Slatioara. Studiile le-a urmat la Seminarul Central din Bucuresti si la Facultatea de Teologie. Specializari la facultatile de Teologie din Montpellier si Paris. A fost preot la Biserica Nicolae Lucaci din Bucuresti, paroh la Biserica Popa Soare din Bucuresti, apoi profesor si director la Seminarul Nifon. A intrat la Manastirea Cernica in 1927, apoi a fost ales arhimandrit-vicar al Episcopiei Ramnicului (1928), arhiereu vicar cu titlul Craioveanul (1929-1933), episcop de Husi (1933) si ales mitropolit al Olteniei, Ramnicului si Severinului (1939), cu resedinta la Craiova. Ca mitropolit a facut acte de caritate, infiintand cantine scolare in fiecare capitala de judet a Olteniei si s-a remarcat prin organizarea asistentei sociale. A publicat o serie de lucrari cu continut moralizator si volume de predici.
|
Credinte populare, traditii, semne
|
In preistorie, calul a fost considerat peste tot unde a trait un animal fantastic, pe care omul l-a trecut in randul zeilor. Popoarele lumii vechi l-au venerat insa diferit. O forma specifica, de mare spectacol, este Calusul romanesc. Cultul calului si al lupului se leaga de un calendar pastoral structurat pe doua anotimpuri: iarna, patronata de lup, si vara, patronata de cal. Intre aceste doua divinitati zoomorfe de origine indo-europeana, Lupul si Calul, si astrii care masoara timpul oamenilor, Luna si Soarele, sunt tainice legaturi: lupul este asociat cu astrul lunar, caruia ii canta noaptea, urland precum cainele, calul - cu astrul solar, pe care il ajuta zilnic sa urce de la rasarit pana la zenit. Sarbatorile si obiceiurile dedicate divinitatii cabaline sunt concentrate pe timp de vara, iar cele dedicate lupului - pe timp de iarna. Prin vechimea domesticirii, inteligenta, frumusete si eleganta trupului, calul ocupa un loc privilegiat in calendarul si panteonul romanesc. Lipsit de orice aparat de masurare a timpului, omul preistoric folosea orologiile astronomice si biologice oferite de natura. Un astfel de orologiu a fost fatatul manjilor in preajma echinoctiului de primavara, fenomen astronomic celebrat de multe popoare ale lumii vechi ca An Nou. Iapa are, de obicei, doua sezoane de reproductie, ambele situate in preajma echinoctiului: de primavara sau de toamna. In practica, iepele in spatiul carpato-dunarean se monteaza si fata in sezonul de primavara, iar cele care raman sterile se monteaza si fata in sezonul de toamna. (Profesor Ion Ghinoiu)
|