Este ziua 117 a anului
Au mai ramas 248 de zile
PROVERBUL ZILEI
|
"Cand mi-o creste par in barba"
- cat se poate de curand. >"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti |
|
|
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
|
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Astazi, in Miercurea Mare, Biserica a randuit ca fiecare credincios sa ia aminte la doua exemple: al pacatoasei desfranate, instrainate de Dumnezeu, dar care, aducand in aceasta zi, cu mare cainta si cu lacrimi, mir de mult pret si ungandu-L pe Hristos, devine mironosita si cel al lui Iuda, ucenicul care L-a vandut, tot astazi, pentru 30 de arginti fariseilor si carturarilor care voiau sa-L ucida. Gestul lui Iuda a facut ca, mai tarziu, ziua de miercuri sa fie declarata zi de post, ea fiind, alaturi de vineri, una din cele doua zile ale saptamanii in care trebuie sa posteasca credinciosii de-a lungul anului.
|
S-A INTAMPLAT AZI
|
In Romania
In lume |
NASCUTI LA 27 aprilie
|
|
CALENDAR DE POST
|
Saptamana 25 aprilie - 1 mai
|
Credinte populare, traditii, semne
|
Joimarita este una din ipostazele in care apare Zeita mortii in Panteonul romanesc. In imaginarul popular, Joimarita are infatisare infioratoare: capul urias, parul lung si despletit, dintii lati si gura cascata. Este asemuita cu o baba zmeoaica, cu o stafie sau cu un duh necurat. Foarte rar este infatisata ca sfanta. Locuinta ei s-ar afla in paduri pustii sau in creierii unor munti inalti. Uneltele de pedeapsa si tortura pe care le poarta cu sine sunt, in exclusivitate, legate de foc: caldaruse sau oala de lut cu foc sau jar, vatrai etc. Legata de cultul mortilor, mosilor si stramosilor, Joimarita viziteaza focurile aprinse in noaptea de Joimari din Saptamana Patimilor. Focurile, adevarate ruguri funerare de incinerare a mortilor, erau aprinse pe podeaua de lut a locuintei, langa morminte si, pentru toti mortii laolalta, in cimitir sau in curtea bisericii. Din Zeita a mortii legata de ritul funerar de incinerare specific populatiei geto-dace inainte de aparitia si generalizarea inhumarii crestine, Joimarita a devenit un personaj justitiar care, la inceputul secolului al XX-lea, controla si pedepsea fetele si femeile lenese, mai ales pe acelea care nu isi terminau de tors pana la Joimari canepa, inul si lana. Neiertatoare, Joimarita folosea mijloace cumplite de tortura: arderea degetelor si mainilor fetelor si femeilor lenese, parlirea parului, unghiilor si degetelor, incendie- rea canepei, caltilor si fuioarelor netoarse. Importanta de altadata a Joimaritei in spiritualitatea romaneasca este confirmata de frecventa ei aparitie in credintele si zicalele populare.
(Profesor Ion Ghinoiu)
|