CALENDAR
Duminica se lasa sec pentru Postul Mare. Finii viziteaza pe nasi, copiii pe parinti. Se joaca mult, se mananca si se bea din abundenta.
Este ziua 71 a anuluiAu mai ramas 294 zile
PROVERBUL ZILEI
|
"Opinca din piele groasa se face"
- adica cei prosti din prosti.
|
|
|
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
|
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Celebrat astazi, Cuviosul Teofan Marturisitorul din Singriana s-a nascut intr-o familie de demnitari imparatesti. Orfan de tata de la varsta de 3 ani, Teofan este crescut de imparatul Constantin Copronimul care il logodeste la varsta de numai 12 ani, cu fiica acestuia, urmand ca la varsta cuvenita sa-i casatoreasca. Numai ca, cei doi tineri hotarasc sa traiasca in deplina curatie. Dupa un timp, devin monahi.
|
S-A INTAMPLAT AZI
|
In Romania
Sambata, 12 martie Duminica, 13 martie In lume Sambata, 12 martie Duminica, 13 martie |
NASCUTI LA 12 martie
|
|
NASCUTI LA 13 martie
|
|
CLICK ISTORIC
|
Astazi se implinesc 40 de ani de la stingerea din viata a lui George Calinescu, critic si istoric literar, dramaturg, poet, prozator, importanta personalitate a culturii romanesti. Se naste la Bucuresti, fiu "din flori" al Mariei Visan. Copilul e crescut de impiegatul C.F.R. Constantin Calinescu si sotia sa Maria, in casa carora mama baiatului este menajera. Familia Calinescu, impreuna cu "femeia in casa" si copilul, se muta la Botosani, apoi impiegatul Calinescu este transferat cu slujba la Iasi. In 1907, Maria Visan accepta ca sotii Calinescu sa-l infieze. Ajunge la Bucuresti in 1908, unde isi face studiile liceale si universitare. In 1929, se casatoreste cu Alice Vera, fiica unor mici proprietari bucuresteni. A publicat monografii consacrate lui Eminescu, Creanga, Filimon, Alexandrescu, o monumentala "Istorie a literaturii romane de la origini pana in prezent" (1941), numeroase studii, eseuri si romane.
|
Credinte populare, traditii, semne
|
Duminica este Lasatul Secului, praznic strict familial: cei mici viziteaza pe cei mari, copiii pe parinti, finii pe nasi. Se merge cu un plocon (colaci, cozonaci, o gaina fripta, bautura), se saruta mana si se cere iertare gazdei. In Transilvania si Banat, petrecerea purta diferite nume: Alimori, La Zapostit, Priveghi, Opait, Hodaite (nuiele cu doua crengi intre care se indeasa paie si tulei de porumb pentru a li se da foc). In forma sa arhaica, petrecerea din noaptea Lasatului de Sec se organiza sub cerul liber, la lumina focului, de obicei pe un deal sau o ridicatura, si prezenta mici variatii calendaristice. "La Zapostitul de Paste sau la Lasatul de Branza se face in unul sau mai multe locuri foc, fiecare partas aducand partea sa de lemne, paie etc. Acest foc se numeste priveghi. Acolo canta, striga, joaca si ureaza sau chiuie poporul adunat". Explozia de bucurie se exprima in primul rand prin luminatii si aprinderea focurilor: "Tinerii iau din focul priveghiului taciuni aprinsi in maini si-i intorc in jurul corpului, formandu-se din taciune sau paiele legate si aprinse pe taciune un cerc de foc. La intoarcerea cercului se striga: Alimori! Alimori!". Asemanator noptii de Revelion, la priveghiul Lasatului de Sec se efectuau vraji si farmece, mai ales pentru aflarea ursitei si grabirea casatoriei. Un interesant obicei era incercarea norocului in noul an prin baterea alvitei. Tot ce se face la Lasatul Secului se desfasoara sub semnul belsugului: se joaca mult, se mananca si se bea din abundenta pentru a suplini astfel severitatea postului. (Profesor Ion Ghinoiu)
|