Vineri 20 ianuarie 2006

" Cine mananca putin mananca mai de multe ori. " - pentru cel cumpatat si prevazator.

"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti

Varsator (20 ianuarie - 18 februarie)

Cuviosul Eftimie cel Mare; Sf. Mucenici Vas si Eusebiu

Sf. Fabian, Sf. Sebastian, mucenic

Sf. Eutimiu cel Mare

Astazi este praznuit Cuviosul Eftimie cel Mare. S-a nascut in Armenia, din parinti credinciosi, in timpul imparatului Gratian. Dupa moartea tatalui sau a fost dus de maica lui la Evtroiu, episcopul cetatii, pentru a fi primit printre clerici. Numele Eftimie inseamna "bucurie si veselie duhovniceasca". De tanar era foarte iscusit in invatarea Sfintelor Scripturi. Dupa ce a fost hirotonit preot, s-a retras intr-o pestera langa Ierusalim. Invrednicit cu darul facerii de minuni, a vindecat bolnavi, a inmultit paini pentru hrana celor ce-l vizitau, a adus ploaie la vreme de seceta. A intemeiat multe manastiri in pustiul Iudeii, fiind dascal, povatuitor si sfetnic calugarilor. Ajungand fericitul Cuvios Eftimie cel Mare la 97 de ani, s-a mutat catre Domnul, in zilele imparatului Leon cel Mare.

In Romania

1923 - Partidul Taranesc din Basarabia, condus de Ion Inculet, fuzioneaza cu Partidul National-Liberal, precum si cu Partidul Democrat al Unirii, din Bucovina, condus de Ion Nistor;

1942 - Generalul Iosif Iacobici este inlocuit la sefia Marelui Stat Major cu generalul Ilie Steflea, maresalul Ion Antonescu reprosandu-i, printre altele, rezervele fata de continuarea operatiilor in adancimea teritoriului sovietic;

1945 - Decret-lege privind organizarea sindicatelor, precum si decretele pentru urmarirea si pedepsirea criminalilor de razboi si a persoanelor "raspunzatoare pentru dezastrul tarii";

1999 - Minerii parasesc Targu-Jiu, in directia Bucuresti. La opt kilometri de Horezu, in zona Costesti se formeaza un dispozitiv al fortelor de ordine care nu poate stopa insa inaintarea minerilor. Gavril Dejeu demisioneaza din functia de ministru de Interne, in locul sau fiind numit Constantin Dudu Ionescu.

In lume

1265 - Prima sedinta a Parlamentului englez la Palatul Westminster;

1961 - John F. Kennedy este investit cel de-al 35-lea presedinte al SUA.

1906 - Aristotel Onassis, industrias grec (m. 1975);

1958 - Lorenzo Lamas, actor american.

La 20 ianuarie 1880 apare la Bucuresti revista Literatorul, de orientare antijunimista, (apare pana in martie 1919, cu mari intreruperi si schimbari de titlu), sub conducerea poetului Alexandru Macedonski. Publicatia teoretizeaza poezia de factura sociala, iar mai tarziu, parnasianismul si simbolismul. Macedonski a incurajat, la inceputurile activitatii lor scriitoricesti, numerosi tineri talentati. Printre colaboratori se numarau: Duliu Zamfirescu, George Bacovia (care debuteaza in revista in anul 1899 cu poezia "Si toate", sub semnatura V. George), Alexandru Stamatiad, Tudor Vianu s.a. Revista Literatorul a fost expresia unui curent literar innoitor si a facut scoala literara remarcabila. In jurul lui Macedonski vor gravita discipolii si simpatizanti sai, constituiti mai apoi in cenaclul "Literatorul" (o grupare formata ca reactie a influentei germane a gruparii Junimea) care va promova poezia simbolista.

In calendarul popular apar perioade in care casatoriile si nasterile inregistreaza anumite varfuri de crestere. Ritmul calendaristic al nuntilor si nasterilor este imprimat de factorii biologici si social-culturali: interdictii religioase, calendarul muncilor agricole, in special culegerii roadelor si altele. Zilele saptamanii favorabile casatoriei (petit, logodit, incredintare, cununie) sunt duminica si joia. Miercurea, o femeie vaduva si stinghera, era nefasta pentru vreo actiune matrimoniala, iar sambata si martea au fiecare cate trei ceasuri rele. Interdictiile erau intarite prin zicale precum: "Toate pe dos si nunta martea" sau "Dupa ce ca nu sunt tineri, se logodira vineri!". Pana in secolul al XIX-lea, joia era considerata o zi de sarbatoare, asa cum s-a pastrat pe intinse zone ale Indiei. La noi, in Maramures si Bucovina, joia era sloboda pentru nunti si, in general, pentru dragoste. De altfel, in unele sate maramuresene se fac si astazi nuntile joia, nu duminica. Sunt suficiente argumente etnografice in spijinul ipotezei ca joia a functionat, ca sarbatoare a saptamanii dedicata cultului domestic si odihnei. Aceasta functie a zilei din mijlocul saptamanii a fost preluata apoi de duminica. Casatoria, institutie controlata eficient de biserica, si relatiile conjugale erau interzise in zilele de post ale saptamanii, in posturile de peste an si, din motive lesne de inteles, in perioada ospetelor cu mancare si bautura din belsug (intre Craciun si Boboteaza, in Saptamana Luminata). (Profesor Ion Ghinoiu)