Kitsch - Ghiulurile, strasurile si adidasii Torsen

Arsenalul vestimentar al tranzitiei a facut casa buna cu kitschul. Blugii, adidasii, bijuteriile, frizurile si ma-chiajul postdecembriste au avut a-desea iz de manea.

Arsenalul vestimentar al tranzitiei a facut casa buna cu kitschul. Blugii, adidasii, bijuteriile, frizurile si machiajul postdecembriste au avut adesea iz de manea.

Inainte de ’89 cu o pereche de blugi capatai fara sa misti o frunza un car de respect. Dar rare erau personajele care aveau privilegiul sa defileze cu astfel de nadragi. Imediat dupa, achizitionarea unei perechi de blugi a devenit o mare apasare, mai ales in randul tinerilor. Consignatiile iesite ca si ciupercile dupa ploaie vindeau acum ravnitii jeansi la kilogram. Iar in talcioc, balotii de jeansi, care numai din denim nu erau, strangeau in week-end-uri tineri cat sa umpli jumatate de stadion. Au aparut blugii cu strasuri, blugii elastici de dama, care nu prea mai erau "blue", ci rosii, negri si turcoaz. Au urmat gecile de blugi cu blanita la gat si blugii prespalati. Cine se mai gandea in plina deprindere a abecedarului consumist ca toata marfa aia nu venea de la firmele americane de traditie!

Au aparut apoi magazinele care vindeau blugi parca mai fini, nu mai pareau facuti din iuta, aveau croiala mai eleganta, dar erau mai scumpi. Se zicea ca aia erau originali. Cine si-a permis a trecut la acest new level vestimentar. Ca dupa o alta buna bucata de vreme sa apara magazinele care aduceau cu adevarat blugi de acolo de la fabrica-mama, dar care erau si mai piperati. Si mai putini au pasit pe acolo.

PUZZLE. O a doua frenezie au adus adidasii. Cum puteai purta o pereche de jeansi fara adidasi?! Robusti sau mai putin, cu adeziv sau fara, cu sireturi fosforescente sau nu, adidasii Torsen erau aproape un simbol de raliere la democratie. Targurile devenisera colonii de piramide albe din piele. Duminicile, cand deja incepeam sa uitam cum era cu numerele pare si impare, majoritatea isi lua hainele cele sic si iesea la un mic, la o bere… bruma de capitalism devenea excitanta. Primele accesorii capitaliste au fost sacosele alea cu inscriptii colorate intens, cu care doamnele aproape ajunsesera sa-si inlocuiasca posetele din piele. Majoritatea inscriptionate cu firme de cafea, de bere sau de cosmetice, plasele multicolore erau si ele un insemn al accesului la lumea pe care pana atunci o intuiau doar dupa hainele si ghiulurile bisnitarilor.

BIJOU. Apropo de ghiuluri, imediat dupa ’89, pe langa fiecare gogoserie s-a ivit si cate o casa de bijuterii. Cei mai multi setosi de ostentatie scormoneau prin conturile de la CEC ca sa-si achizitioneze macar o bratara groasa de aur, un ghiul cu piatra mare semipretioasa sau un lant masiv, de care sa agate o cruce grea. Cand se primea marfa turceasca la aceste case se faceau cozi serioase si numai cine avea vreo pila prindea modelele alea mai masive. Ieseau de acolo cel mai des cu achizitiile de aur in pungi legate la gura cu nod, asemanatoare cu cele de drajeuri cu care ieseau din alimentara. A trecut si perioada cand se vindeau ceasuri electronice la kilogram: patrate, cu bratara groasa si inflexibila - ele au fost unul dintre chilipirurile sinistru-estetice ale vremii. Blugi, adidasi, ghiul, sacosa colorata, ceasuri vrac… cam asa s-a infiripat arsenalul estetic al tranzitiei.

GUST DE GUST. Ostentatia kitschioasa s-a cuibarit lejer in garderoba romanilor

MAKE-UP CAPITALIST. Nici frizurile n-au ramas neracordate la convulsiile estetice ale vremii. Se pare ca "permanentul" doamnelor, tipic perioadei comuniste, nu s-a speriat de nici un trend vestic. Ce-i drept, s-a mai finisat nitel, s-a mai adaptat, dar si azi primeaza. Teama de firesc e inca proaspata. Apoi a aparut moda unghiilor false, pe care tipele ajunsesera sa si le achizitioneze de la tarabele de pe langa halele de carne din piete. De obicei, "victime" ale nekermanelor, acele cataloage de moda nemtesti, pe care le gaseai pe vremuri cel mai des in sertarele nevestelor de marinari, doamnele au copiat tiparele de acolo folosind produse din Obor. Blanurile au avut si ele tranzitia lor fata cu kitschul… hainele de vulpe polara costau o avere, asa ca si-au gasit si ele replica lor accesibila… multe cucoane se dadeau a avea haine de vulpe argintie, care pana una-alta erau sintetice si care la o ploaie semanau cu o pisica murata.

Cat despre machiaj, intr-o prima etapa, cand au aparut trusele profesionale de farduri, tipele au deprins sa se manjeasca gros, pana in spranceana si uneori si pe deasupra, sfidand, parca, penuria de smacuri de pe timpul lui Ceasca. Si de rujurile alea verzi, care pe buze se transformau in rosu-sangeriu s-au servit cu nesat ani buni. Nelipsitul sclipici, fie el pe decolteu, presarat peste reverele mirosind a naftalina sau peste cocuri, ciorapii-plasa, fustele mini din piele rosie… raman clasicele manele vestimentare ale perioadei postdecembriste.

CROMATO-DEMOCRATIC

Violetul de gentiana, o alta reminiscenta totalitarista, tipica varstei a treia, isi face si astazi veacul. Vopsirea parului in mov era pe vremuri chiar un soi de distinctie - cand vedeai o doamna cu frizura lila, te gandeai ca sigur e profa de romaneasca sau de franca. Astazi, cele mai multe capete mov se strang la cozile de la casa de pensii si in bazele de tratament din statiunile balneoclimaterice. "Procedurile" parca nici nu-si fac efectul asupra batranelelor fara crestet liliachiu. Incat, de cate ori au drum pe la farmacie tin sa-si reinoiasca stocul de violet.

ORBITOR - ARIPA KITSCH

Tot in categoria vesmintelor kitsch, care s-au insinuat viclean pe piata, intra si imbracamintea din denim cu broderii colorate sau cu aplicatii de margele, combinatiile de nuante strepezitoare - de exemplu, fucsia cu galben lamaie si verde fosforescent - care de multe ori fac sa ai nevoie de picaturi de ochi dupa ce iti indepartezi privirea de la ele. Nici topurile imprimate cu model de bancnote sau corsete gen lenjerie intima care te fac sa crezi ca persoana purtatoare a uitat sa se mai si imbrace inainte de a iesi pe strada nu stau departe de categoria amintita.