Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nu e o explozie, dar e o stabilizare a consumului, într-un context în care costurile de producție și accizele au pus presiune pe industrie. Mai important pentru producătorii locali: peste 97% din berea băută de români este produsă în țară, semn că preferința pentru fabricatul local rămâne puternică.
Piața: între stabilizare și schimbarea gusturilor
România se află încă în topurile internaționale la consumul de bere, cu aproximativ 84,4 litri pe cap de locuitor în 2023, ceea ce ne plasează pe locul 9 la nivel mondial, potrivit datelor Kirin Holdings. Desigur, volumul nu spune totul despre calitate, dar arată clar de ce discuția despre ce bem și cum este produsă berea devine tot mai importantă. În acest context, mulți consumatori încep să caute alternative locale și autentice, alegând o bere artizanală românească direct de la producători care pun pe primul loc gustul, ingredientele și prospețimea.
Un detaliu interesant ține de felul în care bem: ponderea consumului „la draft”, în HoReCa, a scăzut aproape la jumătate în ultimul deceniu, până la 9,8% în 2023, semn că românii au trecut tot mai mult la consumul acasă. Pentru craft, asta e o sabie cu două tăișuri: pierzi din vizibilitatea barului, câștigi însă la „ritualul de acasă”, unde eticheta și povestea contează.
Cum se face o bere artizanală (și de ce gustă altfel)
În spatele unei beri artizanale nu stau doar rețete, ci timp și alegeri. Diferența față de berea industrială nu e doar de scară, ci și de intenție: producții mici, rețete proprii, loturi variate și accent pe ingrediente — malț, hamei, drojdie, apă — fără acceleratori de proces sau „scurtături” de aromă. Rezultatul e un profil senzorial mai bogat, de la IPA-uri aromatice până la stout-uri cu malț prăjit și note de cacao sau cafea.
Dacă berea industrială caută consistență absolută (același gust în milioane de sticle), craftul își permite personalitate și sezonieritate: un hamei diferit într-o recoltă schimbă nuanțat aroma, iar asta devine parte din farmec. Tocmai de aceea, cultura craft crește odată cu curiozitatea consumatorului: nu mai cauți „o bere”, ci „berea” potrivită momentului — la fel cum alegi un single origin la cafea.
De ce vorbim tot mai mult despre „bere artizanală”
Peisajul craft din România a crescut accelerat în ultimul deceniu: de la câteva inițiative la zeci de microberării, val confirmat inclusiv în rapoarte de piață. Chiar dacă anii recenți au adus provocări — accize, costuri de energie, presiune pe materii prime — apetitul pentru gusturi noi și stiluri „de școală nouă” (NEIPA, sour, barrel aged) a rămas, iar comunitățile de amatori își fac „temele” la fel de serios ca pasionații de vin.
Calitățile invocate cel mai des de consumatori? Prospețimea, trasabilitatea ingredientelor, transparența (etichetă clară, lot, dată de îmbuteliere) și diversitatea. Iar pentru producători, craftul rămâne un teritoriu de inovație: un lot mic îți permite să testezi un hamei nou, un profil de drojdie sau o maturare în butoi — lucruri greu de replicat în fabricația de masă.
Exemplul local: când brandul înseamnă loc, oameni și rețete
În acest context, producătorul Carol Beer vine cu o promisiune simplă: bere făcută „pe îndelete”, cu accent pe retete proprii și loturi care spun o poveste — de la malț la pahar. Pentru cititorul care își caută repere în tumultul ofertelor, cel mai onest „shortcut” este chiar sursa: site-ul producătorului.
Ce spun cifrele și ce înseamnă ele pentru micii producători
Dacă privim imaginea mare, România consumă bere într-un ritm „european” — mult, dar nu oricum. Stabilizarea volumelor la ~15 milioane hl indică o piață matură, unde diferențierea vine din calitate și poveste, nu doar din preț. Iar faptul că aproape tot ce bem e produs local arată o infrastructură solidă: malțificatoare, logistică la rece, distribuție în retail modern și magazine specializate.
Tendința de a consuma acasă aduce mizei noi pentru craft: eticheta informativă, storytelling-ul de pe site și social media, educația gustului. În paralel, barurile și festivalurile de profil rămân „terenul de joacă” unde consumatorii își formează vocabularul senzorial — IPA, porter, saison nu mai sunt termeni exotici în marile orașe.
Pe termen scurt, jucătorii craft navighează între costuri și creativitate. Pe termen lung, câștigă brandurile care fac educație (despre stiluri, păstrare, pahare potrivite) și rămân consecvente cu calitatea loturilor. Acolo se câștigă încrederea — și, în final, recurența.
Cum arată „lecția” fabricilor mari pentru micii berari
Producția de masă a perfecționat standardizarea. E o lecție utilă și pentru craft: igienă de proces, controlul temperaturilor, trasabilitatea. Când standardele sunt împrumutate inteligent, rezultatul e o bere artizanală stabilă, care-și păstrează semnătura aromelor de la lot la lot, fără să-și piardă sufletul. Pentru public, asta înseamnă încredere: știi că, dacă ți-a plăcut un IPA Carol Beer la festival, îl vei regăsi cu același profil pe site sau în frigiderul magazinului de specialitate.
Cultură, nu doar produs
Cultura berii artizanale nu e un club exclusivist. Este, mai degrabă, o comunitate care împarte note de degustare, recomandări, asocieri culinare. De la un burger suculent la o brânză maturată sau un desert cu ciocolată neagră, craftul deschide uși către pairing-uri îndrăznețe. Iar când un producător local îți povestește de ce a ales un anumit hamei de la o fermă mică din Germania sau de ce a maturat un stout în butoi de whisky, gustul capătă context.
De ce calități vorbim când spunem berea artizanală?
Pe scurt: prospețime (loturi mici, rotație rapidă), arome curate (hamei și malț evidențiate, fără „colțuri” tehnice), diversitate (stiluri multiple), transparență (etichete clare). Asta explică de ce segmentul rămâne atractiv chiar într-un an de stabilizare a volumelor: publicul cumpără experiență, nu doar lichid.
Viitorul berii artizanale, pe gustul nostru
De aici înainte, pariul se joacă pe educație și acces. Educație, pentru ca tot mai mulți consumatori să treacă de la „berea de weekend” la „stilul potrivit momentului”. Acces, pentru ca berile locale să ajungă ușor la raft și online, cu lanț de frig și informație corectă. În această ecuație, producătorii artizanali români — de la branduri consacrate la proiecte tinere — pot câștiga prin consistență și curaj.
Iar atunci când vrei să treci de la teorie la pahar, merită să pleci din „curtea” unui producător local: vezi rețetele, întreabă, citește, degustă. Pentru cei care vor să descopere stiluri, ingrediente și loturi noi, punctul de pornire rămâne firesc o bere artizanala românească făcută aproape de casă.
Citește pe Antena3.ro
