Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Media zilnică a ajuns să depășească 9-10 ore pentru mulți angajați din sectoarele IT, finanțe, retail și administrație publică. Paradoxal însă, timpul dedicat recuperării - somn de calitate, hobbyuri, sport sau pur și simplu relaxare - a scăzut semnificativ în ultimii cinci ani. Acest dezechilibru devine o problemă structurală care afectează atât sănătatea individuală, cât și performanța economică pe termen lung.
Impactul asupra sănătății și productivității
Consecințele sunt vizibile. Stresul a devenit o problemă generală și el nu trece de la sine. Trebuie de tratat cu mare seriozitate - metodele fiind menționate în articolul scris de specialiștii Komoder - pentru că altfel se transformă în ceva mai grav.
Burnoutul a devenit diagnostic frecvent în cabinetele de psihologie, iar medicii de familie raportează creșteri ale cazurilor de anxietate, insomnie și afecțiuni cardiovasculare la persoane active profesional. Productivitatea reală suferă și ea: studiile arată că după 8 ore de concentrare intensă, randamentul scade dramatic, iar erorile cresc.
Pe termen lung, această lipsă de recuperare duce la fluctuație mare de personal, absenteism și costuri ridicate pentru companii. Țări precum Danemarca sau Olanda, care pun accent pe work-life balance, înregistrează productivitate pe oră mai ridicată tocmai datorită timpului dedicat refacerii.
Ce spun datele concrete
Potrivit Romanian Employee Wellbeing Index 2025, realizat de RoCoach și Novel Research, un sfert dintre angajații români (25%) se află în zona de risc psihologic și burnout, relatează Romania Insider. Principalele cauze identificate sunt volumul mare de muncă (23,3%), presiunea constantă a termenelor-limită (19,6%) și lipsa echilibrului muncă-viață (16,4%).
Studiile Eurofound și Gallup completează tabloul: mulți români lucrează peste programul standard, iar procentul celor care reușesc să se deconecteze eficient după program a scăzut. Peste 41% dintre angajați reușesc încă un echilibru rezonabil, dar restul resimt din plin efectele suprasolicitării. Timpul de somn de calitate și activitățile de relaxare (sport, hobbyuri, timp cu familia) s-au redus vizibil în ultimii ani.
Cauzele principale ale fenomenului
Mai mulți factori se împletesc. Extinderea muncii remote și hibride a șters granița clară dintre birou și casă. Mulți angajați simt că trebuie să fie permanent disponibili pentru a demonstra productivitate. Pe de altă parte, companiile românești, mai ales cele mici și mijlocii, prioritizează încă obiectivele de business pe termen scurt, dar se gândesc mai puțin la angajații lor.
La nivel societății, valorizarea excesivă a performanței financiare și a statutului profesional a dus la sacrificarea timpului liber. Mulți români asociază succesul cu orele petrecute la muncă, nu cu calitatea vieții. Rețelele sociale amplifică acest efect prin expunerea constantă la imagini de „succes” care implică muncă intensă nonstop.
Soluții practice pentru un echilibru mai bun
Schimbarea începe atât la nivel individual, cât și organizațional. Companiile pot implementa politici clare de deconectare digitală (right to disconnect), programe de wellness și limitarea întâlnirilor după ora 17:00. Angajații, la rândul lor, pot stabili rutine ferme: deconectarea totală după un anumit interval, planificarea activităților de relaxare ca pe orice meeting important și învățarea să spună „nu” sarcinilor suplimentare nesustenabile.
Sportul chiar și 30 de minute pe zi, masajul, somnul consistent între 7 și 8 ore, hobbyurile creative și timpul petrecut cu familia sau prietenii sunt, de fapt, investiții esențiale în performanța pe termen lung.
Citește pe Antena3.ro
